Bismillahi
Rahman Rahim!
Pacea
și binecuvântarea lui Allah fie asupra profetului Muhammed, asupra
companionilor săi și a tuturor celor care merg pe drumul acestora până în Ziua
de Apoi!
إِنَّا
أَنْزَلْنَا إِلَيْكَ الْكِتَابَ بِالْحَقِّ لِتَحْكُمَ بَيْنَ النَّاسِ بِمَا
أَرَاكَ اللَّهُ ۚ وَلَا تَكُنْ لِلْخَائِنِينَ خَصِيمًا
105.
Noi ți-am trimis Cartea cu Adevărul, ca să judeci între oameni aşa cum ți-a
arătat Allah. Şi nu fi apărător al celor haini!
Începând cu acest
verset și până la versetul 116 sunt discutate aspecte foarte importante
referitoare la o întâmplare petrecută la
acel moment.
Motivul de revelare:
Era un bărbat ipocrit cunoscut sub numele de Bașir, care a furat armura de luptă a unui companion și a ascuns-o în casa unui evreu. Când a început o anchetă cu privire la furt, proprietarul armurii a venit la Profet ﷺ și i-a spus că îl suspectează pe Bașir de furt. Dar Bașir, rudele și mulți alți oameni din tribul lui au dat vina pe evreu, care a afirmat că este nevinovat de lucru.
Înainte ca profetul Muhammed ﷺ să decidă cine este vinovat în acest caz, Allah subhanahu wa taala a pogorât acest verset.
Noi ți-am trimis Cartea cu Adevărul - ”Cartea” – este Coranul, iar ”Hikmah” este Tradiția autentică a
Profetului ﷺ ;
Motivul pentru care a fost trimisă Cartea cu Adevărul – ”ca să judeci între oameni aşa cum ți-a arătat Allah”.
Pe vremea Profetului ﷺ
judecata se făcea de către o singură persoană și acesta era Profetul
Muhammed ﷺ .
Chiar și cei care nu erau musulmani veneau la Profet ﷺ
pentru rezolvarea diferitelor conflicte sau situații și îl rugau să afle
adevărul și să facă dreptate între ei.
Acest gen de judecată a rămas obligatorie și cel mai bun exemplu în
acest sens este răspunsul lui Muaz ibn Jabal (Allah să fie mulțumit de el!), atunci când Profetul ﷺ a dorit să îl trimită în Yemen: „«Cum vei judeca dacă apare un caz în care tu trebuie să decizi?»
El a răspuns: «Voi judeca în conformitate cu Cartea lui Allah.» El (ﷺ) l-a întrebat: « Dacă nu găsești ceea ce cauți în Cartea lui
Allah?» El a răspuns: «Atunci voi acționa în conformitate cu Sunnah Mesagerului
lui Allah. El (ﷺ) întrebat: «(Şi ce vei
face) dacă nu găsești ceea ce cauți nici în Sunnah Mesagerului lui Allah şi
nici în Cartea lui Allah?» El (Muaz) a răspuns: «Voi face tot ce pot pentru
a-mi forma o opinie.» Profetul (ﷺ) l-a bătut pe piept şi a
spus: «Toată slava I se cuvine lui Allah, care l-a ales pe mesagerul
Mesagerului lui Allah ca să fie pe placul Mesagerului lui Allah.»” (Abu Dawud)
Așadar, cea mai sigură cale pentru rezolvarea tuturor problemelor
este cea descrisă în acest hadis: căutăm răspuns în Coran, dacă nu găsim, căutăm
în Sunnah, în viața companionilor, dacă
nici aici nu găsim, vom depune efort intelectual și vom trage concluzia,
meditând la considerentele majore pentru care a fost trimis Coranul și anume: păstrarea
și protejarea religiei, sufletului, minții, neamului (familiei) și proprietății
private (averii). Aceste concepte sunt foarte bine definite în Coran - de
exemplu, dacă abordăm subiectul donării de organe: nici în Coran, nici în
Sunnah nu scrie în mod direct despre acest lucru, însă dacă privim la conceptul
de viață pe care Allah Preaînaltul l-a implementat în Coran cu privire la
protejarea vieții, vom înțelege că donarea de organe este permisă în anumite
circumstanțe – dacă este necesar (pentru a salva o altă viață, de exemplu),
dacă donatorul este sănătos, dacă nu-și pune viața în pericol prin această
procedură – atunci donarea de organe devine chiar un lucru obligatoriu.
Şi nu fi apărător al celor haini! –
profetul Muhammed ﷺ
este sfătuit să nu judece imediat cazul
prezentat de verset, doar în baza vorbelor
ipocriților (Bașir și oamenii din tribul
acestuia), care au depus mărturie împotriva evreului nevinovat, ci mai întâi să
cerceteze. Un astfel de sfat îl regăsim și în sura Al-Hujurat, versetul 6¹: nu dați crezare și nu transmiteți o știre până
ce nu cercetați realitatea și nu sunteți convinși de veridicitatea ei.
وَاسْتَغْفِرِ
اللَّهَ ۖ إِنَّ اللَّهَ كَانَ غَفُورًا رَحِيمًا
106. Şi
cere-I iertare lui Allah, căci Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur, Rahim]!
Versetele 105 – 115 îl învață pe profetul
Muhammed ﷺ cum să judece între doi oameni și cum să
susțină dreptatea; dacă Profetul ﷺ
s-ar fi grăbit să judece cazul furtului în lumina dovezilor prezentate de
ipocriți, ar fi hotărât că evreul este
vinovat, deoarece armura a fost găsită în curtea lui; pentru a evita acest
lucru, Allah Preaînaltul a pogorât versetele înainte ca Profetul ﷺ să judece cazul furtului, sfătuindu-l mai
apoi să ceară iertare și să se căiască
la El Preaînaltul pentru intenția de a face dreptate ascultând doar mărturiile
ipocriților, fără a mai cerceta și cealaltă parte a întâmplării. Și Allah este Iertător
și Îndurător cu cei care cer iertare și îndurare.
وَلَا تُجَادِلْ عَنِ الَّذِينَ يَخْتَانُونَ
أَنْفُسَهُمْ ۚ إِنَّ اللَّهَ لَا يُحِبُّ مَنْ كَانَ خَوَّانًا أَثِيمًا
107.
Şi nu te certa în folosul acelora care se hainesc pe ei înşişi! Allah nu-l
iubeşte pe cel care este hain şi păcătos!
Allah Preaînaltul îl sfătuie pe Profet ﷺ , și implicit și pe noi, că nu trebuie să
dăm ascultare persoanelor care aruncă vina pe alții cu scopul de a se arăta
nevinovați, deși ei sunt vinovați. Profetul ﷺ
este sfătuit să nu se alăture celor care se trădează pe ei înșiși și
sunt păcătoși, căci Allah Preaînaltul
nu-i iubește pe aceștia.
____________________
¹ pentru detalii
consultați versetul 6 din sura Al-Hujurat aici
Comentarii
Trimiteți un comentariu