Bismillahir Rahmanir Rahim!
Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra profetului Muhammed, cel care a fost trimis ca o îndurare pentru întreaga omenire, asupra companionilor săi și a tuturor celor care merg pe drumul acestora până în Ziua de Apoi!
Cea mai sinceră vorbă este Cuvântul lui Allah Preaînaltul şi cel mai bun exemplu este cel al Profetului Muhammed, pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa! Toate invențiile în credință sunt bid’ah şi duc către pierzanie, iar pierzania se termină în focurile Iadului; ceea ce este mai puțin şi autentic, este mai bun decât ceea ce este mult şi nefolositor şi tot ceea ce a promis Allah se va întâmpla şi nimeni nu se va putea împotrivi.
Câștigul cel bun este o binecuvântare de la Allah Preaînaltul, prin intermediul căreia putem obține lucrurile de care avem nevoie în această viață. Despre valoarea unui venit onest, profetul Muhammed ﷺ a spus: „Ce bun este bunul cel curat (câștigul cel bun) pentru omul cel neprihănit (bun)!” (Al-Bukhari și Musnad Ahmad)
Allah Preaînaltul ne cere să căutăm un câștig halal (permis) și curat, însă viața este plină de tentații materiale. În acest sens, Allah Preaînaltul spune în Sfântul Coran: „Frumoasă a fost făcută să pară în ochii oamenilor dragostea pentru cele jinduite - femeile, progeniturile, multe grămezi de aur şi argint, caii de rasă aleasă, animalele şi ogoarele. Acestea sunt plăcerea vieţii celei pământeşti, în vreme ce la Allah este buna întoarcere.” (Surat Al 'Imran, 3:14).
Tot ceea ce există pe acest pământ este îngăduit și halal, atât timp cât este dobândit și folosit în conformitate cu legile stabilite de Allah Preaînaltul. El ﷻ ne amintește în Coran de binefacerile create pentru noi: „El este Cel care a creat pentru voi toate câte sunt pe pământ...” (Surat Al-Baqarah, 2:29).
Cu toate acestea, bogăția reprezintă o încercare majoră pentru om în această viață. Profetul Muhammed ﷺ ne-a avertizat: „Fiecare comunitate are o ispită (o încercare), iar ispita comunității mele este averea (banii).” (Jami at-Tirmidhi)
Fiecare dintre noi va da socoteală în fața lui Allah Preaînaltul pentru modul în care a gestionat bunurile materiale, căci profetul Muhammed ﷺ a spus: „Picioarele robului nu se vor mișca în Ziua de Apoi până când nu va fi întrebat despre patru lucruri: despre viața lui, cum a trăit-o, despre tinerețea lui, cum și-a peterecut-o, despre averea lui, de unde a câștigat-o și pe ce a cheltuit-o și despre știința lui, ce a făcut cu ea.” (Jami at-Tirmidhi).
De multe ori, oamenii eșuează în fața acestor încercări financiare. Din acest motiv, legislația islamică aduce reglementări stricte. Averile noastre trebuie câștigate exclusiv prin căi halal, prin vorbe cinstite și fapte curate, evitând cu desăvârșire orice câștig ascuns care provine dintr-o nesupunere sau din haram (interzis). Respectarea drepturilor pe care oamenii le au unii asupra altora este un aspect garantat de Allah Preaînaltul, de aceea, El ﷻ a interzis însușirea averilor pe nedrept, asuprirea celorlalți, precum și cheltuirea bunurilor orfanilor sau ale persoanelor din categoriile sociale defavorizate. Toate relatările divine ne avertizează că aceste fapte sunt insuflate de Șeitan, iar cel care mănâncă din averea altora prin necredință și minciună comite unul dintre marile păcate.
Într-un context de comerț cinstit, bazat pe consimțământ reciproc, profetul Muhammed ﷺ a spus: „Cumpărătorul și vânzătorul au dreptul de a alege (să continue sau să anuleze tranzacția) atât timp cât nu s-au despărțit. Dacă ei sunt sinceri și scot la iveală defectele (mărfii), tranzacția lor va fi binecuvântată. Însă, dacă mint și ascund defectele, binecuvântarea tranzacției lor va fi ștearsă.” (Sahih al-Bukhari și Sahih Muslim).
Dreptcredincioșii nu au voie să își însușească sau să folosească bunuri care nu le aparțin, ori să le ia împotriva voinței proprietarului de drept, căci profetul Muhammed ﷺ a spus: „Averea unui musulman nu este permisă (altuia) decât cu deplinul său consimțământ.” (Musnad Ahmad).
Este un mare păcat să vedem cum în ziua de astăzi mulți se întrec în a acumula câștiguri haram și în a se înșela reciproc. Profetul Muhammed ﷺ i-a îndrumat pe credincioși zicând: „Nu vă invidiați, nu licitați în mod fals pentru a crește prețul (nu vă înșelați), nu vă urâți, nu vă întoarceți spatele unii altora și nu vindeți peste vânzarea fratelui vostru (atunci când el a făcut deja o înțelegere), ci fiți, o, robi ai lui Allah, frați!” (Sahih Muslim).
Totodată, utilizarea jurămintelor false pentru a vinde o marfă reprezintă o desconsiderare gravă a numelui divin și o mare înșelăciune. Într-o relatare autentică, se menționează: „Allah nu va vorbi cu trei (categorii de oameni) în Ziua Învierii, nu se va uita la ei, nu-i va curăța de păcate și ei vor avea parte de o pedeapsă dureroasă.” Profetul ﷺ a repetat acest lucru de trei ori. Atunci, Abu Zar al-Ghifari a spus: „Au pierdut și au fost ruinați! Cine sunt aceștia, o, Trimis al lui Allah?” Profetul ﷺ a răspuns: „Cel care își lasă haina să atârne pe pământ din mândrie, cel care amintește mereu altora de binele pe care l-a făcut pentru a-i umili și cel care își vinde marfa prin jurăminte false.” (Sahih Muslim).
Unul dintre cele mai importante aspecte ale conviețuirii noastre este să fim sinceri în vorbire, să câștigăm în mod halal și să cheltuim în mod halal. Allah Preaînaltul poruncește în Sfântul Coran: „O, voi cei care credeți! Țineți-vă cu statornicie învoielile!” (Surat Al-Ma'idah, 5:1). Iar profetul Muhammed ﷺ a întărit acest lucru spunând: „Musulmanii trebuie să își respecte condițiile (înțelegerile stabilite), cu excepția unei condiții care face permis ceea ce este interzis (haram) sau care interzice ceea ce este permis (halal).” (Sunan Abi Dawud)
Cumpărătorul trebuie să primească exact calitatea și cantitatea pentru care a plătit, așa cum este corect și normal. Despre cei care trișează în afaceri, Allah subhanahu wa taala spune: „Vai celor care înșală la măsură [Al-Mutaffifin]! / Aceia care, dacă li se măsoară de către [alţi] oameni, voiesc măsură întreagă,, / Iar când le măsoară lor sau le cântăresc, le dau mai puțin!” (Surat Al-Mutaffifin, 83:1-3). Prin urmare, o îndatorire esențială a acțiunilor noastre este să oferim fiecăruia dreptul cuvenit și să fim absolut drepți și corecți. În special cei care au afaceri sau sunt vânzători trebuie să știe că în Ziua de Apoi vor da socoteală pentru absolut tot ceea ce au întreprins. Dacă mint, dacă vând marfă contrafăcută sau dacă înșală oamenii la gramaj ori la calitate, toate acestea sunt mari păcate.
De asemenea, este păcat ca o persoană care are posibilitatea să își plătească datoria să întârzie plata în mod intenționat sau să achite mai puțin decât datorează. Profetul Muhammed ﷺ a explicat: „Amânarea plății datoriei de către cel avut (care are posibilitatea să plătească) este o nedreptate (zulm).” (Sahih al-Bukhari). Dacă cineva trece printr-o perioadă dificilă și nu are posibilitatea financiară de a plăti la timp, trebuie să comunice deschis cu cel de la care a împrumutat sau a cumpărat și să îl înștiințeze de situația sa.
Temeți-vă de Allah Preaînaltul, frați și surori, căci El ﷻ ascultă întotdeauna ruga celui nedreptățit, iar aceste fapte haram se vor transforma în întunericuri adânci în Ziua de Apoi!
Suntem obligați să îi oferim angajatului exact suma pe care am agreat-o pentru munca prestată, iar când oferim sau luăm un împrumut, acesta trebuie returnat exact așa cum a fost primit. Profetul Muhammed ﷺ a relatat un hadis qudsi de la Allah Preaînaltul, în care El ﷻ spune: „Cu trei (categorii de oameni) Mă voi certa în Ziua de Apoi: cel care dă un legământ în Numele Meu și apoi îl încalcă, cel care vinde un om liber și îi mănâncă prețul, și cel care angajează un muncitor, beneficiază pe deplin de munca lui, dar nu îi plătește simbria (salariul).” (Sahih al-Bukhari)
Cel care împrumută un obiect de la cineva și apoi refuză să îl înapoieze sau îl folosește abuziv comite o mare nedreptate și este privit asemenea unui hoț. Mama dreptcredincioșilor, Aișa (ra), a relatat despre un caz similar în care o femeie împrumuta bunuri de la oameni și apoi le tăgăduia, iar profetul Muhammed ﷺ a dispus aplicarea pedepsei pentru furt în cazul ei, pentru a proteja drepturile comunității, subliniind gravitatea faptei (eveniment menționat în colecțiile autentice Sahih al-Bukhari și Sahih Muslim, în contextul femeii din clanul Makhzum).
Printre cele mai grave păcate interzise cu desăvârșire de Allah Preaînaltul este dobânda (riba). Să profiți de nevoile și de necazurile oamenilor, acordându-le împrumuturi pentru ca mai apoi să le soliciți înapoi o sumă mai mare, este un păcat foarte grav. Trebuie să luăm aminte la avertismentul pe care Allah Preaînaltul îl face în Sfântul Coran: „O, voi, cei care credeți! Fiți cu frică de Allah și lipsiți-vă de restul de camătă ce v-a mai rămas [la oameni], dacă sunteți credincioși! ~ Dacă nu o veți face, vi se vestește război din partea lui Allah și a Trimisului Său. Însă dacă vă veți căi, veți avea banii voștri [mai puțin camăta]. Nu nedreptățiți și nu veți fi nedreptățiți!” (Surat Al-Baqarah, 2:278-279). Nu există un alt păcat în Coran pentru care Allah subhanahu wa taala să declare un război atât de direct persoanelor implicate precum cel de a lua sau de a da bani cu dobândă.
Temeți-vă de Allah și nu vă îngrijorați de un câștig mai puțin substanțial! Acest puțin, dacă este obținut pe cale corectă, va fi binecuvântat de către El Preaînaltul. Este infinit mai bine să avem puțin și curat, decât mult și murdar (haram). Iar cel care abandonează un lucru sau renunță la un câștig de dragul lui Allah va primi în schimb ceva mult mai bun și mai binecuvântat.
De multe ori auzim în jurul nostru scuze de tipul: „toată lumea face așa, toți vorbesc și procedează la fel...”. Însă, indiferent cât de mulți oameni comit un păcat, acest lucru nu devine niciodată o scuză sau o justificare valabilă. Tot ceea ce este haram este lipsit de binecuvântare (barakah) și de fericire adevărată, aducând doar o povară grea de păcate asupra omului.
În acest sens, profetul Muhammed ﷺ a dat exemplul unui bărbat care parcurge o călătorie lungă, fiind cu părul vâlvoi și plin de praf, ridicându-și mâinile către cer și rugându-se: „O, Domnul meu! O, Domnul meu! (Ya Rabb! Ya Rabb!)”, în condițiile în care hrana lui este haram, băutura lui este haram, hainele lui sunt haram și a fost hrănit cu haram. Profetul ﷺ a adăugat: „Cum să i se răspundă (unei astfel de rugăciuni)?” (Sahih Muslim).
Într-o altă relatare autentică, profetul Muhammed ﷺ ne avertizează: „Comercianții vor fi înviați în Ziua Judecății ca nelegiuiți, cu excepția celor care s-au temut de Allah, au fost evlavioși și au fost sinceri.” (Jami` at-Tirmidhi).
Calea cea dreaptă nu duce decât către ceea ce este halal, căci Allah este Bun și Curat și nu acceptă decât ceea ce este bun și curat. Cine respectă cu strictețe granițele stabilite de Allah în comerțul și în câștigul său cotidian va avea parte de protecție divină, iar afacerile și veniturile sale vor fi binecuvântate.
Într-o tradiție profetică, Trimisul lui Allah (ﷺ) a menționat că cea mai mare îngrijorare a sa nu este sărăcia noastră, ci competiția distructivă pentru bunurile lumești: „Pe Allah, nu de sărăcie mă tem pentru voi, ci mă tem că vi se vor deschide porțile acestei lumi (bogățiile ei), așa spun s-au deschis pentru cei dinaintea voastră, iar voi vă veți lua la întrecere pentru ea așa cum s-au întrecut și ei, iar ea vă va nimici așa cum i-a nimicit și pe ei.” (Sahih al-Bukhari și Sahih Muslim).
Să ne ferim cu toții de consumul de haram, deoarece acesta îndepărtează faptele bune de la noi și poate duce chiar la anularea lor. Trebuie să facem parte din categoria celor care depun eforturi constante, care analizează și întreabă mereu dacă modul în care câștigă și cheltuie este corect.
Într-o zi, profetul Muhammed ﷺ și-a întrebat companionii: „Știți cine este cel falimentar?” Companionii au răspuns: „Cel falimentar printre noi este cel care nu are nici bani (dirhami) și nici bunuri.” Atunci, Profetul ﷺ a explicat: „Cel falimentar din comunitatea mea este cel care va veni în Ziua de Apoi cu rugăciuni, post și caritate (zakat), dar vine având în palmares faptul că l-a înjurat pe acesta, l-a acuzat pe celălalt, a mâncat pe nedrept averea acestuia, a vărsat sângele aceluia și l-a lovit pe celălalt. Atunci, se va lua din faptele sale bune și i se va da primului, apoi celui de-al doilea... Iar dacă faptele sale bune se vor epuiza înainte de a-și plăti datoriile față de oameni, se vor lua din păcatele lor, vor fi aruncate asupra lui, iar apoi el va fi aruncat în Foc.” (Sahih Muslim).
Temeți-vă de Allah Preaînaltul și vegheați asupra corectitudinii veniturilor voastre! Această viață lumească este efemeră, iar în fața Sa vom da socoteală pentru fiecare detaliu. Să ne amintim de porunca măreață prin care Allah Preaînaltul ne îndeamnă să aducem binecuvântări asupra Trimisului Său: „Allah şi îngerii Săi Se roagă pentru Profet. O, voi cei care credeţi, rugaţi-vă pentru el şi salutaţi-l pe el cu tot respectul.” (Surat Al-Ahzab, 33:56).
Imam Muhammed Salah
Traducere din limba arabă - profesor Demirel Gemaledin
Comentarii
Trimiteți un comentariu