Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra profetului Muhammed, cel care a fost trimis ca o îndurare pentru întreaga omenire, asupra companionilor săi și a tuturor celor care merg pe drumul acestora până în Ziua de Apoi!
وَذَرُوا ظَاهِرَ الْإِثْمِ وَبَاطِنَهُ ۚ إِنَّ الَّذِينَ يَكْسِبُونَ الْإِثْمَ سَيُجْزَوْنَ بِمَا كَانُوا يَقْتَرِفُونَ
120. Păziţi-vă de păcatul învederat, ca şi de cel ascuns! Cei care dobândesc păcatul vor primi răsplata pentru ceea ce au săvârşit.
Acest verset abordează tema păcatului învederat (cel vizibil, pe față) și a celui ascuns. Mesajul central este că nu trebuie să evităm păcatul doar pentru ca oamenii să nu ne vadă, ci trebuie să ne pese, în primul rând, de Domnul oamenilor, de Allah subhanahu wa taala.
Păcatul învederat este cel recunoscut de toată lumea ca fiind o încălcare clară a normelor. Există însă și anumite păcate subtile, pe care ceilalți, dacă le-ar vedea, le-ar considera firești sau în regulă, deși cel care le comite știe în sinea lui că greșește.
Un exemplu clar este situația în care oamenii văd la un credincios o faptă aparent bună, dar el conștientizează în inima lui că acea acțiune a devenit haram din cauza intenției. Vorbim aici despre acte de adorare precum rugăciunea, postul, pelerinajul sau oferirea de sadaqa și zekat. Când oamenii privesc aceste fapte, spun: „Masha Allah, ce frumos se roagă, ce frumos recită din Coran sau ce generos este!” Cu toate acestea, dacă intenția ascunsă a acelei persoane este doar de a fi văzută, admirată și lăudată de societate, fapta își pierde complet valoarea spirituală.
În acest sens, este esențial să ne amintim de un hadis al profetului Muhammed ﷺ. Primele trei persoane cu care se va aprinde focul Iadului în Ziua Judecății sunt:
- Savantul (învățatul) care a acumulat și a predat cunoașterea nu de dragul lui Allah, ci pentru ca oamenii să spună despre el că este un om învățat.
- Martirul care a luptat și a murit pe câmpul de luptă pentru ca lumea să îi laude curajul și să îl numească erou.
- Filantropul (omul darnic) care a oferit averi mari nu din generozitate pură, ci pentru ca ceilalți să îl recunoască drept un om mărinimos.
Toți aceștia își vor primi recompensa laudelor în această viață, însă în Ziua Judecății faptele lor vor fi respinse din cauza lipsei de sinceritate (ikhlas).
Șirk-ul ascuns
Păcatul ascuns este extrem de periculos, tocmai pentru că se strecoară nevăzut în inimile noastre. În acest sens, profetul Muhammed ﷺ i-a avertizat pe companionii săi printr-un hadis: „Lucrul de care mă tem cel mai mult pentru voi este șirkul cel mic (asocierea minoră).” Când companionii au întrebat ce înseamnă acesta, el ﷺ a răspuns că este vorba despre ar-riya (fățărnicia, mândria ascunsă sau dorința de afirmare în fața oamenilor).
Această formă de mândrie strică puritatea adorării, deoarece omul începe să își înfrumusețeze faptele și comportamentul pentru a câștiga aprecierea celor din jur, uitând că singura privire care contează cu adevărat este cea a lui Allah subhanahu wa taala.
وَلَا تَأْكُلُوا مِمَّا لَمْ يُذْكَرِ اسْمُ اللَّهِ عَلَيْهِ وَإِنَّهُ لَفِسْقٌ ۗ وَإِنَّ الشَّيَاطِينَ لَيُوحُونَ إِلَىٰ أَوْلِيَائِهِمْ لِيُجَادِلُوكُمْ ۖ وَإِنْ أَطَعْتُمُوهُمْ إِنَّكُمْ لَمُشْرِكُونَ
121. Şi nu mâncaţi din cel peste care nu s-a pomenit numele lui Allah, căci aceasta este nelegiuire! Şeitanii îi vor ispiti pe aliaţii lor să se certe cu voi. De le veţi da ascultare, veţi fi şi voi politeişti.
Regula de a mânca doar din ceea ce a fost jertfit prin pomenirea numelui lui Allah Preaînaltul a fost detaliată în explicația versetului 119.
Legea islamică stabilește clar că este permisă doar carnea animalelor peste care s-a rostit numele Creatorului. De la această normă există o primă excepție, care ne îngăduie să consumăm hrana preparată de Oamenii Cărții. Totodată, intervine și o excepție de urgență majoră: atunci când viața ne este pusă în pericol, avem permisiunea de a mânca sau de a bea din ceea ce este haram pentru a supraviețui.
Ispitele și capcanele argumentelor omenești
Fragmentul „Șeitanii îi vor ispiti...” descrie modul în care alți oameni încearcă deseori să îi convingă pe credincioșii musulmani să ignore aceste reguli. Vei auzi frecvent argumente de tipul: „Nu are nimic dacă animalul era deja mort”, „Nu este nicio problemă dacă mănânci și tu puțin din carnea asta”, „Am adăugat doar un strop de untură pentru gust” sau „Prăjitura aceasta conține foarte puțin alcool, nu ți se întâmplă nimic dacă guști”.
Prin intermediul acestor aliați — adică prin intermediul persoanelor din jurul nostru — șeitanii vor încerca permanent să te manipuleze și să te convingă să încalci poruncile divine. Noi avem datoria fermă de a nu le da ascultare. Dacă cedăm în fața acestor presiuni și compromisuri, riscăm să ajungem la fel ca politeiștii și ca cei care nu au nicio credință. Acceptarea acestor justificări ne va duce în rătăcire, devenind asemenea celor care au refuzat în mod conștient călăuzirea oferită de Allah subhanahu wa taala.
Exegeza Coranului - profesor Demirel Gemaledin
Comentarii
Trimiteți un comentariu