Surat Al-An'aam 6:96 - 97

 Bismillahir Rahmanir Rahim!

Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra profetului Muhammed, cel care a fost trimis ca o îndurare pentru întreaga omenire, asupra companionilor săi și a tuturor celor care merg pe drumul acestora până în Ziua de Apoi! 

فَالِقُ الْإِصْبَاحِ وَجَعَلَ اللَّيْلَ سَكَنًا وَالشَّمْسَ وَالْقَمَرَ حُسْبَانًا ۚ ذَٰلِكَ تَقْدِيرُ الْعَزِيزِ الْعَلِيمِ

96. El face să se ivească zorile şi a statornicit noaptea pentru odihnă şi Soarele şi Luna pentru socotirea [timpului]. Aceasta este hotărârea şi rânduiala Celui Puternic [şi] Atoateştiutor [Al-'Aziz, Al-'Alim].

În acest nou verset, Allah Preaînaltul ne vorbește tot despre lucruri obișnuite pentru noi, fenomene pe care le vedem de atât de multe ori într-o viață de om, încât ni se pare uneori că ni se cuvin de la sine sau că le merităm. Spunem adesea cu ușurință: „Trebuie să mă trezesc de dimineață”. Da, dar te trezești doar dacă vrea Allah Preaînaltul. Ne gândim că trebuie să răsară soarele. Sigur, dar el va răsări de la Răsărit doar dacă vrea Allah, iar noaptea se va așterne respectând exact aceeași Voință Divină.

Această rânduială firească se va schimba însă în Ziua de Apoi. Atunci când întreaga omenire va aștepta ca soarele să răsară de la Est, oamenii vor vedea cu uimire că el nu mai răsare de la Răsărit, ci de la Apus. În acel moment va fi însă prea târziu pentru căință.

Această realitate ne-a fost explicată clar de către profetul Muhammed prin două învățături importante:

·       În primul rând, el ne-a arătat că există o limită individuală pentru fiecare om: „Într-adevăr, Allah Preaînaltul acceptă căința robului Său atât timp cât sufletul nu-i ajunge la gât (în clipele agoniei morții)” (Hadis narat de Ibn Majah și At-Tirmidhi).

·       În al doilea rând, există o limită universală, valabilă pentru întreaga omenire: „Căința este acceptată până când soarele răsare de la Apus; când va răsări de la Apus, fiecare suflet va fi pecetluit cu ceea ce se află în el” (Hadis narat de Ahmad).

Până în acele momente cruciale, și credința, și căința sunt primite de Creator. Dacă ai reușit să te căiești înainte ca agonia morții să îți cuprindă trupul, căința îți va fi acceptată. Dacă ai reușit să crezi în Allah Preaînaltul înainte ca sufletul să îți ajungă la gât, El îți va primi credința. Ușa căinței și a credinței rămâne deschisă până în ziua în care vom vedea soarele răsărind de la Vest.

Allah Preaînaltul a lăsat Soarele și Luna ca repere clare pentru socoteală și rânduială. Ele au fost create pentru ca noi să ne putem ghida, să știm în ce zi suntem, să măsurăm lunile, anotimpurile, anii și secolele. Aceasta este ordinea desăvârșită a lui Allah Preaînaltul, canonul și armonia Universului pe care El, în infinita Sa Înțelepciune, le-a statornicit pentru creație.

 

وَهُوَ الَّذِي جَعَلَ لَكُمُ النُّجُومَ لِتَهْتَدُوا بِهَا فِي ظُلُمَاتِ الْبَرِّ وَالْبَحْرِ ۗ قَدْ فَصَّلْنَا الْآيَاتِ لِقَوْمٍ يَعْلَمُونَ

97. El este Cel care v-a făcut stelele, pentru ca să vă călăuziţi după ele în întunericurile uscatului şi ale mării. Noi am tâlcuit semnele pentru oamenii care ştiu.

Allah Preaînaltul ne arată în acest verset că întreaga omenire a fost creată dintr-un singur suflet, adică de la profetul Adam (as), de la el luând naștere toți oamenii.

Termenii folosiți în textul coranic, mustaqarr (loc de odihnă/ședere) și mustawda’ (loc de repaus/păstrare), au primit mai multe interpretări din partea învățaților în tefsir. Într-o primă explicație, mustaqarr poate fi tradus ca fiind coapsele bărbatului, în timp ce mustawda’ reprezintă uterul femeii, ca loc temporar de adăpostire a fătului.

Alți savanți oferă o perspectivă mai largă asupra acestor concepte. Ei consideră că această viață lumească este un „mustaqarr”, un loc unde omul își petrece o perioadă determinată de timp. De asemenea, viața din mormânt (barzakh) este tot o etapă temporară, un loc de repaus în care sufletul și trupul așteaptă până când va începe viața de apoi. Acest lucru se va întâmpla în momentul în care îngerul Israfil (as) va sufla în trâmbiță, iar Allah Preaînaltul va învia absolut tot ceea ce a existat, de la profetul Adam (as) și până la ultimul om sau ultima vietate care a trăit vreodată pe pământ. 

 

Exegeza Coranului
Profesor Demirel Gemaledin 

Transcriere audio non-textuală
Camelia Hejou

 

Comentarii