Între „Ieri” și „Mâine”: Singura zi care contează

           Capitalul tău pentru Akhirah: Timpul  

Bismillahir Rahmanir Rahim!

Toată lauda i se cuvine lui Allah Subhanahu wa Ta'ala, Cel fără de egal și fără de asociați, Domnul tuturor lumilor. Numai pe El Îl adorăm și numai la El căutăm ajutor. Mărturisim că nu există altă divinitate în afară de Allah și că Muhammed este robul și Trimisul Său - pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa, asupra familiei sale, asupra companionilor săi  și asupra tuturor celor care urmează calea acestora până în Ziua de Apoi.

Vă invit astăzi să reflectăm asupra unui subiect de o importanță vitală: acea resursă care, odată irosită, nu mai poate fi recuperată niciodată. Este vorba despre cel mai prețios capital pe care îl deținem, mai valoros decât orice avere pământească. Atât timp cât acest capital ne aparține, avem poarta deschisă către rugăciune, către căință (tawbah), către fapte bune și caritate (sadaqa). Însă, în clipa în care acest timp se scurge, posibilitatea noastră de a acționa încetează definitiv.

În Coran, zeci de versete ne reamintesc că această viață este doar o trecere, un răstimp limitat în care suntem puși la încercare pentru a ni se vedea noblețea sufletului și a faptelor. Se relatează că Ali ibn Abi Talib (Allah să fie mulțumit de el!) spunea: „Viața este de trei zile: ziua de ieri, care a trecut și nu se mai întoarce; ziua de mâine, despre care nu știi dacă va fi a ta; și ziua de astăzi, în care te afli acum – deci făptuiește în ea!”

Este imposibil să recuperăm fie și un singur minut care a trecut. Cu toții am văzut cât de fragilă este viața: poate ieri vorbeam cu cineva plin de viață, iar astăzi primim vestea că a plecat dintre noi. Acea persoană avea, probabil, planuri mari, proiecte de viitor, dorința de a-și vedea copiii și nepoții crescând. Însă Allah  i-a oprit timpul. Nu știm, dragi musulmani, când se va opri ceasul fiecăruia dintre noi. Un coleg, un prieten, un vecin – oameni care s-au culcat cu speranțe de viitor și nu s-au mai trezit.

Aceasta este realitatea: ziua de ieri s-a dus, iar ziua de astăzi este singura certitudine pe care o avem. Trebuie să o fructificăm acum, căci un musulman înțelege că timpul său este un dar prețios de la Allah subhanahu wa ta'ala.

Dacă îi întrebi pe tineri despre moarte, o vor vedea ca pe un orizont îndepărtat. Dacă îi întrebi pe cei vârstnici, vor jura pe Allah că este chiar lângă ei. Însă adevărul este că moartea nu ține cont de vârstă; ea vine atunci când timpul alocat s-a sfârșit. Deseori ne amăgim spunând: „Lasă, că mă voi schimba mai târziu... lasă, că voi începe rugăciunea de mâine... lasă, că voi fi mai bun în viitor”. Dar cine ne garantează că acel „mâine” ne va mai găsi aici? Trebuie să prețuim prezentul și să nu mai amânăm binele.

În Ziua Judecății vom fi întrebați cu toții cum ne-am petrecut viața. Am investit timpul în rugăciune și în gesturi frumoase sau l-am pierdut în fața ecranelor, în discuții deșarte sau în bârfe care nu ne-au adus decât păcate? Profetul Muhammed  ne-a avertizat: „Există două binecuvântări pe care mulți oameni le neglijează: sănătatea și timpul liber.” (Sahih al-Bukhari)

Când ne irosim timpul, ne irosim, de fapt, viața. Cât suntem sănătoși, uităm să mulțumim; când ne îmbolnăvim, îi prețuim valoarea. Când avem timp, îl pierdem; dar când sfârșitul va fi aproape, vom implora pentru un singur minut în plus – pentru o rugăciune, pentru o iertare sau pentru o sadaqa. Însă odată ce timpul s-a scurs, el devine inaccesibil.

Abdullah ibn Mas’ud (Allah să fie mulțumit de el!) spunea: „N-am regretat niciodată nimic mai mult decât o zi în care soarele a apus, viața mi s-a scurtat, dar faptele mele bune nu au sporit.”

Omul înțelept este cel care își organizează fiecare zi astfel încât să facă ceva, oricât de mic, pentru Allah Preaînaltul; de fapt face pentru sufletul său. Să nu uităm: de obicei, oamenii își administrează cu grijă banii, crezând că ei sunt cel mai mare capital. Dar adevărul este că timpul este cel care ne permite să obținem tot restul. Fără timp, averea nu are nicio valoare. Cel inteligent își administrează întâi timpul și  apoi banii.

Îl rugăm pe Allah  să ne trezească inimile și să ne facă să înțelegem valoarea acestui cadou imens. Să ne statornicească pe calea dreptății, pe urmele profetului Muhammed . Allah Preaînaltul să ne ajute să vedem adevărul și să ne ferim de rău, să ne ierte și să ne deschidă porțile Paradisului. Allah subhanahu wa ta'ala să ne facă dintre cei care își folosesc timpul prin supunere și fapte bune. Amin!

 

 

Profesor Engin Kerim

Transcriere audio non-textuală
Camelia Hejou

Comentarii