Bismillahir
Rahmanir Rahim!
Pacea și
binecuvântarea lui Allah fie asupra profetului Muhammed, cel care a fost trimis
ca o îndurare pentru întreaga omenire, asupra companionilor săi și a tuturor
celor care merg pe drumul acestora până în Ziua de Apoi!
قَدْ نَعْلَمُ
إِنَّهُ لَيَحْزُنُكَ الَّذِي يَقُولُونَ ۖ فَإِنَّهُمْ لَا يُكَذِّبُونَكَ
وَلَٰكِنَّ الظَّالِمِينَ بِآيَاتِ اللَّهِ يَجْحَدُونَ
33. Ştim că te mâhneşte ceea ce spun ei, însă ei nu te socotesc pe tine mincinos, ci nelegiuiţii tăgăduiesc versetele lui Allah.
Acest verset a
fost revelat special pentru a aduce liniște în sufletul profetului Muhammed ﷺ, într-o perioadă în care era înconjurat de
necredincioși. Aceștia nu doar că refuzau să creadă în mesajul său, dar îl
jigneau în repetate rânduri, numindu-l mincinos, vrăjitor sau bolnav –
atribuindu-i orice altă însușire, numai pe cea de Profet nu.
În mod firesc,
aceste vorbe atacau liniștea și siguranța Profetului ﷺ,
provocându-i o adâncă tristețe. Mâhnirea sa nu venea din neputință, căci el
depunea toate eforturile pentru a transmite mesajul islamului, ci din faptul că
acei oameni, deși vedeau versetele și minunile divine, alegeau să nu le dea
ascultare. Această împietrire a inimilor lor era lucrul care îl durea cel mai
mult pe Profet ﷺ.
Motivul
revelării acestui verset:
Se relatează că
Al-Akhnas bin Șurayq s-a întâlnit cu Abu Jahl bin Hișam și l-a întrebat: „O,
Abu al-Hakam, spune-mi cu adevărat: Muhammed grăiește adevărul sau este un
mincinos?”. Abu Jahl i-a răspuns: „Pe Allah, Muhammed spune adevărul și nu a
mințit niciodată! Însă, dacă fiii lui Qusayy păstrează dreptul de a purta
drapelul, de a oferi apă pelerinilor, de a păzi Kaaba și acum primesc și
Profeția, atunci ce mai rămâne pentru restul tribului Qurayș?”. În acel moment,
Allah Preaînaltul a revelat acest verset.
Această
relatare este o dovadă clară că Abu Jahl și mulți alți lideri ai tribului
Qurayș erau convinși de autenticitatea vorbelor Profetului ﷺ. Din text reiese clar motivul real al refuzului lor: mândria și
teama de a pierde privilegiile sociale. Ei se întrebau: „Dacă clanul Bani
Qusayy deține toate onorurile, unde mai este demnitatea noastră?”.
Din cauza
acestei trufii au refuzat să creadă, deși, dacă ar fi acceptat adevărul, Allah
Preaînaltul i-ar fi ridicat pe cele mai înalte trepte, atât în această viață,
cât și în Viața de Apoi. Așadar, membrii tribului Qurayș știau sigur că el este
trimisul lui Allah și că Coranul este Cuvântul Divin, însă au ales să nu îl
urmeze de teamă că vor pierde onoarea moștenită de la strămoșii lor.
وَلَقَدْ
كُذِّبَتْ رُسُلٌ مِنْ قَبْلِكَ فَصَبَرُوا عَلَىٰ مَا كُذِّبُوا وَأُوذُوا
حَتَّىٰ أَتَاهُمْ نَصْرُنَا ۚ وَلَا مُبَدِّلَ لِكَلِمَاتِ اللَّهِ ۚ وَلَقَدْ
جَاءَكَ مِنْ نَبَإِ الْمُرْسَلِينَ
34. Într-adevăr, au fost socotiţi mincinoşi [şi alţi] trimişi de dinaintea ta, [Muhammed]! Însă ei au îndurat să fie socotiţi mincinoşi şi să fie oropsiţi, până când le-a venit biruinţa Noastră. Şi nu poate nimeni să schimbe vorbele lui Allah şi ţi-a venit deja o parte din povestea trimişilor.
Allah Preaînaltul a revelat acest verset, în primul rând,
pentru a-l întări pe Profetul Muhammed ﷺ
și pe primii musulmani – acei pionieri ai credinței care îndurau cruzimea
tribului Qurayș. Acești primi credincioși au trecut prin experiențe cumplite:
să ne amintim de boicotul sever, de torturile la care erau supuși și de
momentul în care au fost izgoniți din casele și de pe pământurile lor. Rămași
doar cu credința în suflet, ei nu s-au clintit nicio clipă, în ciuda
încercărilor crunte. Chiar și Profetul ﷺ
a traversat perioade de mare suferință, nu din cauza vreunei slăbiciuni
interioare, ci din cauza răutății neîncetate a celor din jur.
Prin acest verset, Allah Preaînaltul readuce în atenție
răbdarea profeților din trecut, oferind astfel o mângâiere indirectă Profetului
ﷺ și celor care îl urmau. Într-adevăr, toți
trimișii de dinaintea lui au fost oropsiți și chinuiți, atât fizic, cât și
psihic, însă au răbdat cu neclintire până când a venit biruința divină. Allah
Preaînaltul promite tuturor celor care rabdă de dragul Lui o victorie finală.
De multe ori, ne întrebăm: „Cât și până când să
mai rabd?”. Acest verset ne oferă răspunsul: până când vine biruința lui
Allah ﷻ. Unii ar putea
spune: „Dar sunt oameni care au răbdat o viață întreagă și au murit
fără să vadă vreo victorie”. Însă, pentru aceștia, biruința începe chiar în
mormânt și va străluci în Ziua de Apoi. Acolo, când Allah subhanahu wa ta'ala
îi va primi pe cei care au răbdat din iubire pentru El și le va arăta răsplata
lor, aceea va fi adevărata lor biruință.
Există, însă, și biruințe în viața lumească, așa cum a
fost cazul Profetului ﷺ. După anii de prigoană
din Mecca, a urmat migrarea la Medina (Hijra), unde viața musulmanilor s-a
schimbat radical. De la starea de izgoniți și chinuiți, au ajuns într-o
atmosferă de libertate, acea mutare fiind o piatră de hotar esențială pentru
întreaga istorie a islamului și pentru viața companionilor (Allah să fie
mulțumit de ei!).
„Și
nu poate nimeni să schimbe vorbele lui Allah” – Acest fragment din verset ne reamintește că atunci când Allah ﷻ hotărăște un lucru, nimeni și nimic nu îl poate modifica.
Porunca Sa este neclintită, iar ceea ce El Preaînaltul a rânduit pentru noi se
va împlini negreșit.
„Și
ți-a venit deja o parte din povestea trimișilor” – Se face referire la profeții anteriori care, în
misiunea lor pământească, au îndurat încercări grele. Istorisirile despre
sacrificiile lor i-au fost relatate profetului Muhammed ﷺ pentru a-i servi drept model de statornicie și pentru a-i
reconfirma că drumul credinței, deși presărat cu dificultăți, duce întotdeauna
către succesul promis de Allah Preaînaltul.
وَإِنْ كَانَ
كَبُرَ عَلَيْكَ إِعْرَاضُهُمْ فَإِنِ اسْتَطَعْتَ أَنْ تَبْتَغِيَ نَفَقًا فِي
الْأَرْضِ أَوْ سُلَّمًا فِي السَّمَاءِ فَتَأْتِيَهُمْ بِآيَةٍ ۚ وَلَوْ شَاءَ
اللَّهُ لَجَمَعَهُمْ عَلَى الْهُدَىٰ ۚ فَلَا تَكُونَنَّ مِنَ الْجَاهِلِينَ
35.
Dacă nepăsarea lor ţi se pare greu de suportat şi de-ai putea căuta un tunel în
pământ sau o scară către cer ca să le aduci o minune, [fă-o]! Iar dacă Allah ar
voi, i-ar aduna pe calea cea dreaptă! Deci nu fi dintre cei neştiutori!
Acest verset reprezintă o nouă adresare directă a lui
Allah către Profetul Muhammed ﷺ. Folosind o figură de
stil retorică, Allah Preaînaltul îi spune Profetului ﷺ că, dacă ar fi posibil, ar putea să sape un tunel în adâncul
pământului sau să ridice o scară către cer pentru a le aduce necredincioșilor
minunea pe care aceștia o cereau. Mesajul subînțeles este clar: nimeni, nici
chiar Profetul ﷺ, nu are
puterea de a produce minuni prin propria voință. Doar Allah Atotputernicul
hotărăște momentul, forma și contextul în care o minune se înfăptuiește.
Versetul atinge apoi o temă fundamentală: liberul
arbitru. Allah ﷻ precizează că,
dacă ar fi dorit, i-ar fi putut face pe toți oamenii credincioși printr-un act
de voință divină.
Poate te întrebi: „De ce permite Allah să existe
necredință, păcat, răutate sau nedreptate pe pământ?”. Răspunsul stă în
însăși natura existenței umane. Atâta timp cât va exista viață pe pământ, vor
coexista binele și răul, adevărul și minciuna. Această dualitate este necesară
pentru ca omul să aibă libertatea de a alege între calea credincioșilor și cea
a necredincioșilor, observând roadele faptelor fiecăruia.
De-a lungul istoriei, balanța dintre credință și
necredință a oscilat, fiind elemente relative, însă pământul nu a fost
niciodată locuit doar de credincioși sau doar de necredincioși. Întotdeauna vor
exista cele trei tabere: credincioșii, necredincioșii și ipocriții. Prin
urmare, Allah Preaînaltul îi transmite Profetului ﷺ: „Nu te împovăra cu mâhnire pentru că ei refuză să
creadă. Călăuzirea nu stă în mâna ta și nici în dorința necredincioșilor, ci
aparține în totalitate lui Allah. Așadar, nu fi dintre cei neștiutori care
suferă peste măsură pentru lucruri ce sunt în grija lui Allah Preaînaltul.”
Acest verset conține o formă de „dojană blândă” la adresa Profetului Muhammed ﷺ. Este un moment similar cu cel relatat
în Surat Abasa, când Profetul ﷺ
și-a întors privirea de la un credincios orb care venise să-i ceară sfatul,
acordând prioritate conducătorilor tribului Qurayș, în speranța că aceștia vor
accepta islamul. Allah ﷻ i-a reamintit
atunci, ca și acum, că valoarea unui singur om care caută adevărul cu
sinceritate este mult mai mare decât încercarea de a convinge cu orice preț
niște lideri mândri care și-au închis deja inimile.
Așadar, mesajul central pentru Profet ﷺ și pentru noi toți este: ai răbdare, perseverează pe calea cea
dreaptă și înțelege că victoria și călăuzirea vin doar de la Allah, la timpul
rânduit de El Preaînaltul.
Comentarii
Trimiteți un comentariu