Bismillahir Rahmanir Rahim!
Pacea și binecuvântarea lui Allah fie
asupra profetului Muhammed, cel care a fost trimis ca o îndurare pentru
întreaga omenire, asupra companionilor săi și a tuturor celor care merg pe
drumul acestora până în Ziua de Apoi!
بَلْ بَدَا لَهُمْ مَا كَانُوا يُخْفُونَ
مِنْ قَبْلُ ۖ وَلَوْ رُدُّوا لَعَادُوا لِمَا نُهُوا عَنْهُ وَإِنَّهُمْ
لَكَاذِبُونَ
28. Dar nu! Iată că li se arată ceea ce au ascuns
mai înainte. Şi dacă s-ar întoarce [la viaţa pământească], ar reveni
neîndoielnic la cele ce le-au fost oprite, căci ei sunt mincinoşi.
În versetul anterior (27), era
descrisă o ipostază din Ziua de Apoi: necredincioșii sau cei care au păcătuit
grav, refuzând să-l recunoască pe profetul Muhammed (Pacea și binecuvântarea
lui Allah fie asupra sa!), vor implora: „O, Allah, ce-ar fi să ne trimiți din
nou pe pământ, să vezi ce credincioși vom fi?”. În versetul de față, Allah
Preaînaltul le răspunde direct: „Dar nu!”. Ei nu vor fi
retrimiși la viața pământească pentru a-și demonstra credința.
Cineva s-ar putea întreba: „De ce nu le
oferă Allah o a doua șansă? Este El atât de neîndurător?”. Cu siguranță,
oamenii sunt mult mai nemiloși decât Creatorul lor. Oamenii adesea nu iartă,
sau se prefac că o fac, păstrând ranchiună în suflet. Însă Allah Preaînaltul
este Cel care iartă cu adevărat; El ﷻ nu este răzbunător și nici nu dorește răul
robilor Săi.
În realitate, noi primim o a
doua șansă în fiecare zi și în fiecare clipă a vieții noastre pământești.
Acestea sunt șansele pe care ar trebui să le conștientizăm. Profetul Muhammed ﷺ ne-a învățat clar: căința și credința sunt acceptate până în ultima
clipă a vieții. Conform hadisului, poarta căinței rămâne deschisă până când
sufletul ajunge la gât (la vena jugulară) sau până când soarele va răsări de la
Apus. Odată ce viața s-a încheiat sau semnele semnele Zilei de Apoi au apărut,
timpul șanselor s-a sfârșit.
Allah Preaînaltul descrie cum,
în Ziua de Apoi, oamenii vor încerca să-și ascundă păcatele. Însă păcatele
trebuie „ascunse” pe pământ în sensul de a nu le comite sau de a nu le expune
cu mândrie. Profetul ﷺ ne povestește
despre un om care, în Ziua Judecății, își va vedea socoteala și va observa că
anumite păcate lipsesc. El va spune: „Doamne, eu am avut mult mai multe
păcate!”, iar Allah îi va răspunde: „Tu le-ai ascuns de ochii oamenilor pe
pământ, iar Eu le ascund de ochii lumii astăzi”.
Există însă oameni care, pe lângă
faptul că păcătuiesc, se mai și laudă cu faptele lor rele. Această lipsă de
rușine adâncește gravitatea faptei; un păcat mic poate deveni unul mare dacă
cel care l-a comis se mândrește cu el. Relația noastră cu Allah Preaînaltul în Ziua de Apoi va reflecta modul în care L-am
conștientizat pe El ﷻ în timpul vieții.
Sunt și oameni care își ascund faptele bune. Profetul ﷺ spunea că cea mai prețuită milostenie
(sadaqa) este cea făcută în așa fel încât mâna stângă să nu știe ce a dat mâna
dreaptă. Acest îndemn există deoarece faptele făcute în ascuns cultivă o
sinceritate profundă și o dedicare de 100% față de Allah Preaînaltul. De
exemplu, ne rugăm pentru că așa ne-a poruncit Allah, nu pentru a fi văzuți de
ceilalți; este suficient faptul că El ﷻ ne vede.
Motivul pentru care Allah
subhanahu wa taala nu le oferă o a doua șansă după moarte este clar exprimat la
finalul versetului: chiar dacă s-ar întoarce, s-ar reîntoarce la aceleași fapte
interzise, deoarece firea lor a rămas neschimbată și plină de minciună. Ei cer
o a doua șansă doar de teama pedepsei, nu dintr-o dorință sinceră de a se
schimba.
وَقَالُوا إِنْ هِيَ إِلَّا حَيَاتُنَا
الدُّنْيَا وَمَا نَحْنُ بِمَبْعُوثِينَ
29. Şi ei zic: "Nu există [altă viaţă] decât
viaţa noastră pământească şi noi nu vom fi înviaţi!"
Chiar și în ziua de astăzi, există numeroase curente de gândire sau stiluri de viață bazate pe îndemnul: „Trăiește clipa!”. Totuși, acest îndemn are două tăișuri. Dacă îl înțelegem corect, el înseamnă să împlinești tot ceea ce este mai demn și mai onorabil în fiecare moment. De exemplu, dacă auzim Azanul (chemarea la rugăciune), a trăi clipa înseamnă să răspundem acestei chemări și să ne îndeplinim rugăciunea. Cineva ne-ar putea ispiti, spunându-ne: „Mai bine stai aici și ascultă-mă pe mine, nu te duce la rugăciune”. Este oare corect? Cu siguranță, nu. În sens spiritual, „a trăi clipa” înseamnă a face, în fiecare moment, ceea ce este cel mai îndrăgit de Allah Preaînaltul.
În schimb, în modernitatea de
astăzi, ce înseamnă „a trăi clipa”? Din păcate, adesea înseamnă a trăi fără
limite, ignorând regulile, religia sau orice principii de viață. Oamenii ajung
să încalce aceste limite sub pretextul că trebuie să-și „trăiască viața”, fiind
convinși că nu mai există nimic după moarte — exact așa cum gândesc cei care nu
cred în Ziua de Apoi.
Însă, pentru noi, această
viață este doar o etapă trecătoare, iar ceea ce Allah Preaînaltul ne-a promis
se va întâmpla cu siguranță.
Comentarii
Trimiteți un comentariu