Bismillahir Rahmanir Rahim!
Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra profetului Muhammed, cel care a fost trimis ca o îndurare pentru întreaga omenire, asupra companionilor săi și a tuturor celor care merg pe drumul acestora până în Ziua de Apoi!
Cea mai sinceră vorbă este Cuvântul lui Allah Preaînaltul şi cel mai bun exemplu este cel al Profetului Muhammed, pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa! Toate invențiile în credință sunt bid’ah şi duc către pierzanie, iar pierzania se termină în focurile Iadului; ceea ce este mai puțin şi autentic, este mai bun decât ceea ce este mult şi nefolositor şi tot ceea ce a promis Allah se va întâmpla şi nimeni nu se va putea împotrivi.
O, voi cei care credeţi! Fiţi cu frică de Allah, aşa cum se cuvine să fie frica de El şi să nu vă săvârşiţi din viaţă decât fiind musulmani!
O, voi, oameni! Fiți cu frică de Domnul vostru care v-a făcut dintr-o singură ființă şi a făcut din aceasta şi pe perechea ei şi care a răspândit din cele două [ființe] mulți bărbați şi femei! Fiți cu frică de Allah în numele căruia vă conjurați [unii pe alții] și [fiți cu frică de ruperea] legăturilor de rudenie, căci Allah este Veghetor peste voi [Raqib]!
Emigrarea profetului Muhammed ﷺ și emigrarea noastră
Spune profetul Muhammed ﷺ:
”Cel care emigrează este cel care se îndepărtează de cele pe care le-a interzis Allah subhanahu wa taala.”
”Nu mai există emigrare după cucerirea Mecăi, însă există Jihad și există intenție.”
Aceste două hadisuri ar trebui să le înțelegem în contextul perioadei în care a trăit profetul Muhammed ﷺ.
După cum prea bine știm, primii treisprezece ani pe care profetul Muhammed ﷺ i-a trăit în Meca au fost anii cei mai grei, cei mai duri, anii în care de multe ori Profetul ﷺ a îndurat greutăți alături de companionii lui ﷺ. Ne amintim de acel moment în care Profetul ﷺ se afla în sejde (prosternare) și unul dintre necredincioși a aruncat asupra lui măruntaiele din stomacul unei cămile, când un grup de oameni s-au adunat și au vrut să arunce o stâncă asupra capului său, ne amintim de ziua în care Profetul ﷺ a plecat de acasă și l-a lăsat în locul său pe Ali (Allah să fie mulțumit de el!) – ziua emigrării Profetului ﷺ de la Meca la Medina. În pofida tuturor greutăților prin care a trecut, Profetul ﷺ nu a abandonat niciodată misiunea primită de la Allah Preaînaltul, nu s-a îndepărtat niciodată de la mesajul lui Allah ﷻ, ci a rămas întotdeauna statornic, și nu numai el, pentru că el trebuia să fie un bun exemplu pentru noi, ci și cei care erau alături de el, companionii, cei slabi, cei săraci, cu toții erau alături de Profet ﷺ, iar unii dintre ei au plătit aceste sacrificii cu propria viață. Ne amintim de Yasir, care împreună cu mama și tatăl său (Allah să fie mulțumit de ei!) au devenit musulmani încă din faza de început a islamului. Au fost forțați în mod repetat să se întindă pe nisipul arzător și au fost grav bătuți. Uneori, ‘Ammar era împins pe cenușă fierbinte. Profetul ﷺ a fost adânc mișcat de atrocitățile la care erau supuși ‘Ammar și familia sa. El îi consola întotdeauna și își ridica mâinile în rugăciune, spunând: “Fiți răbdători, voi într-adevăr vă veți găsi locul în Paradis”.
Într-un asemenea context Aișa (Allah să fie mulțumit de ea!) a spus: ”În timp ce stăteam în casa lui Abu Bakr, cineva a venit și i-a zis: L-am văzut pe profetul Muhammed ﷺ ieșind din casă cu capul acoperit la o oră la care nu obișnuia să iasă.” La amiază, când temperaturile erau foarte ridicate nimeni nu ieșea din casă, însă atunci Profetul ﷺ a ieșit. Când Profetul ﷺ a intrat în casa lui Abu Bakr (Allah să fie mulțumit de el!), a zis: ”Mi s-a permis să ies.” Până la acel moment Profetul ﷺ îi trimisese pe musulmani în Etiopia (prima emigrare), apoi la Medina, însă el încă nu primise permisiunea emigrării. Mai târziu, îngerul Jibril (pacea lui Allah fie asupra sa!) a venit și l-a vestit pe Profet ﷺ cu permisiunea emigrării către Medina. Când Abu Bakr a auzit ce a spus Profetul ﷺ, a zis: ”Vreau să fiu alături de tine, o, Trimis al lui Allah!” Profetul ﷺ a încuviințat și i-a răspuns: ”Tovarăși de călătorie.” Așa a început emigrarea profetului Muhammed ﷺ, emigrarea care a dus la schimbarea radicală a islamului în momentul în care el ﷺ a intrat în Medina.
În legătura cu emigrarea, spune Profetul ﷺ: ”Nu se va întrerupe emigrarea până când nu se întrerupe căința și nu se întrerupe căința până ce nu răsare soarele de la apus.”
Dragi frați și surori, probabil că hadisul menționat anterior, în care Profetul ﷺ spune că nu va mai exista altă emigrarea după cucerirea Mecăi, se referă doar la acea emigrare a Profetului ﷺ de la Meca la Medina, dar aceste hadisuri ne arată de fapt că fiecare dintre noi avem o formă de emigrare, ba mai mult decât atât, noi avem obligația de a emigra pe cale lui Allah subhanahu wa taala. Astfel că avem mai multe feluri de hijra (emigrări), pe care le vom menționa pe scurt în cele ce urmează:
1. Emigrarea de la ignoranță către cunoaștere – acei beduini fără cunoaștere înainte de venirea islamului s-au transformat în doar câțiva zeci de ani în pionierii tuturor științelor, și această formă de emigrare ne-a arătat-o Profetul ﷺ, islamul, Coranul.
2. Emigrarea de la poftele lumești către poruncile lui Allah subhanahu wa taala – ne este greu să ținem post sau să ne rugăm constant, însă statornicia pe calea lui Allah Preaînaltul este o emigrare a fiecăruia dintre noi.
3. Emigrarea de la simplele obiceiuri către actele de adorare – avem obiceiul să mâncăm, să dormim, să citim etc., toate aceste obicieuri cotidiene le putem transforma în acte de adorare prin intenție. ”Intenția transformă acțiunile cotidiene în acte de adorare”.
4. Emigrarea zilnică – în fiecare zi suntem puși în fața alegerilor și aceste alegeri le facem uneori fără să ne dăm seama, însă dacă vom face aceste alegeri în funcție de cerințele lui Allah Preaînaltul, alegerile noastre vor deveni o formă de emigrare.
5. Emigrarea comportamentală – din păcate, mulți dintre noi încă avem un comportament preislamic, islamul încă nu se oglindește în comportamentul nostru, încă nu punem în practică Tradiția autentică a profetului Muhammed ﷺ (Sunnah) în ceea privește comportamentul. Profetul ﷺ a fost cel care a avut cel mai bun comportament (cu soția, cu vecinii, cu copiii et.), însă unde este bunul nostru comportament?
6. Emigrarea părinților - în momentul în care copiii văd alegerile părinților, vor face aceleași alegeri când vor ajunge la vârsta părinților, o simplă discuție purtată în fața copiilor va marca un moment foarte important în viitorul lor, în comportamentul și educația lor. Chiar dacă noi considerăm că nu ne putem schimba comportamentul, nu este o alegere corectă față de copii ca noi să nu avem un comportament adecvat în fața lor, conștienți fiind că de comportamentul nostru în fața lor depind alegerile lor în viitor.
7. Emigrarea sufletului nostru către sinceritate – trebuie să fim sinceri cu Allah Preaînaltul atunci când ne rugăm și să ne întrebăm fiecare dintre noi: ”Oare fac rugăciunea doar pentru Allah sau doar pentru că trebuie făcută, pentru că toată lumea se adună la moschee pentru rugăciunea de vineri, de exemplu, și dacă toată lumea o face, trebuie să o fac și eu?” Trebuie să fim sinceri cu Allah ﷻ și cu noi înșine, să nu ajungem să ne mințim pe noi înșine în legătură cu un lucru haram, de exemplu, chiar dacă știm că acel lucru este haram, gândim că nu-i așa mare păcat să-l facem și noi dacă alții îl fac sau l-au făcut mai înainte. Să fim sinceri cu cei din jur, să ne ținem promisiunile, dacă am spus că mergem la o întâlnire, de exemplu, să nu spunem doar ”In sha Allah o să vin!” știind prea bine că intenția noastră este de a nu ajunge la acea întâlnire.
Exemple de emigrare din viața companionilor
Emigrarea lui Omar ibn Al-Khattab (Allah să fie mulțumit de el!) – era cel mai mare dușman al islamului și un om cu un comportament atât dur și înverșunat împotriva împotriva Profetului ﷺ încât oamenii obișnuiau să spună că ”Un măgar poate deveni musulman, însă Omar, nu!”, dar Omar (Allah să fie mulțumit de el!) a devenit musulman, căci Allah călăuzește când Voiește și pe cine Voiește El Preaînaltul. Îmbrățișarea islamului a fost emigrarea lui Omar de la lucrurile rele și groaznice pe care le făcea înainte să devină musulman, către lucrurile bune și corecte ca bun musulman.
Emigrarea lui Musa din Omaid (Allah să fie mulțumit de el!) – un tânăr din Meca, care era atât de bine îmbrăcat, parfumat, el purta cele mai scumpe și fine haine de mătase și era foarte educat. Când Musa trecea pe o stradă era recunoacut doar după mirosului parfumului ; când trimitea să i se cumpere haine și i se aduceau cele mai fine mătăsuri, el spunea: ”Mai fine decât atât nu ai găsit?” După ce a devenit musulman și i se aduceau haine foarte aspre confecționate din material folosit la fabricarea sacilor, el spunea :”Mai aspre decât acestea nu ai găsit? Cine sunt eu să port asemenea lucruri?”
Imamul Al-Nawawi, savantul din orașul Nawa, când a explicat hadisul despre emigrare a spsu: ”Este îndepărtarea de păcate și de lucrurile urâte.”
Fiecare dintre noi avem puterea de a ne îndepărta de ceea ce este interzis și a ne apropia de Allah subhanahu wa taala. Probabil la început va fi greu, însă nu atât de greu încât să fie imposibil, căci, dacă ne dorim cu adevărat, Allah Preaînaltul ne va ușura această cale.
Îndepărtarea de haram și efortul de câștiga ceea ce este halal este hijra (emigrare); îmbrățișarea islamului de către frații români și surorile noastre românce este tot hijra, adoptarea hijabului este tot hijra, continuitatea și împlinirea rugăciunilor la timpul lor este hijra, a rămâne la programul din luna Ramadan și după luna Ramadan este tot hijra.
Profesor Demirel Gemaledin
Transcriere audio non-textualăCamelia Hejou
Comentarii
Trimiteți un comentariu