Bismillahir
Rahmanir Rahim!
Pacea și
binecuvântarea lui Allah fie asupra profetului Muhammed, cel care a fost trimis
ca o îndurare pentru întreaga omenire, asupra companionilor săi și a tuturor
celor care merg pe drumul acestora până în Ziua de Apoi!
وَلَوْ أَنَّهُمْ أَقَامُوا التَّوْرَاةَ وَالْإِنْجِيلَ وَمَا أُنْزِلَ إِلَيْهِمْ مِنْ رَبِّهِمْ لَأَكَلُوا مِنْ فَوْقِهِمْ وَمِنْ تَحْتِ أَرْجُلِهِمْ ۚ مِنْهُمْ أُمَّةٌ مُقْتَصِدَةٌ ۖ وَكَثِيرٌ مِنْهُمْ سَاءَ مَا يَعْمَلُونَ
66. Dacă
ei ar împlini Tora şi Evanghelia şi ceea ce li s-a pogorât de la Domnul lor,
atunci ar mânca ei din cele care se află deasupra lor şi din cele care se află
sub picioarele lor. Printre ei se află un grup care purcede pe o cale de
mijloc, însă mulţi dintre ei săvârşesc numai răutăţi.
O altă invitație,
oarecum retorică, a celor din Neamul Cărții.
CONDIȚIA: Dacă ei ar împlini Tora şi Evanghelia - Allah
Preaînaltul știe prea bine ceea ce i-a trimis profetului Isus și profetului
Moise (pacea lui Allah fie asupra lor!), de aceea le transmite iudeilor și
creștinilor că, dacă vor citi și vor înțelege mesajele acestor Mesageri, își vor
da seama că profetul Muhammed ﷺ nu este nimic altceva decât o continuitate a aceluiași mesaj.
- ceea ce li s-a pogorât de la Domnul lor – adică
Sfântul Coranul.
REZULTATUL: ar mânca ei din cele care se află deasupra lor şi din
cele care se află sub picioarele lor – adică se vor bucura de
binecuvântarea ploii ce cade din cer și recoltele ce răsar din pământ.
Dacă versetul anterior
era o promisiune pentru Ziua de Apoi (iertarea păcatelor și Paradisul), acest
verset subliniază viața lumească și spune că binecuvântările lui Allah
Preaînaltul nu se rezumă doar la Ziua de Apoi, ci vor exista și în această
viață.
Printre
ei se află un grup care purcede pe o cale de mijloc, însă mulţi dintre ei
săvârşesc numai răutăţi – cei care merg pe calea de mijloc sunt
acei oameni care își dau seama de autenticitatea mesajului divin (islamul), doar
că sunt atât înrădăcinați în anumite lucruri din societatea lor, încât nu au
puterea de a rămâne doar pe calea islamului; atât timp cât societatea îl
determină prin diverse teorii să-și schimbe religia sau credința și îl face să
creadă că a renunța la credința sau obiceiurile strămoșilor este un lucru rău
sau un mare păcat, acest om încearcă să împlinească și islamul, dar și din
obiceiurile străbunilor, rămânând undeva pe o cale de mijloc, doar că acest
lucru nu este corect și acel om trebuie să treacă de această stare de
tranziție, să-i spunem așa, să-și
actualizeze credința și să rămână ferm pe calea islamului. Allah Preaînaltul
arată oamenilor semnele Sale, însă oamenii fac numai răutăți, în sensul că se
nedreptățesc pe ei înșiși, adică își dau seama de adevăr și apoi refuză să
creadă și să îl urmeze.
Exegeza Coranului Profesor
Demirel Gemaledin
Transcriere audio non-textuală
%20(3).jpg)
Comentarii
Trimiteți un comentariu