Bismillahir Rahmanir Rahim!
%20(6).png)
إِنَّمَا وَلِيُّكُمُ اللَّهُ وَرَسُولُهُ وَالَّذِينَ آمَنُوا الَّذِينَ يُقِيمُونَ الصَّلَاةَ وَيُؤْتُونَ الزَّكَاةَ وَهُمْ رَاكِعُونَ
55. Ci aliaţii voştri sunt numai Allah, Trimisul Lui şi cei care cred, cei care plinesc Rugăciunea [As-Salat], aduc Dania [Az-Zakat] şi se înclină adânc [înaintea lui Allah].
Dacă în versetele anterioare Allah subhanahu wa taala atrăgea atenția persoanelor credincioase să nu urmeze anumite categorii de oameni, acum le spune pe cine trebuie să urmeze: pe Allah Preaînaltul și pe profetul Muhammed ﷺ.
Este necesară o mică introducere pentru a conștientiza importanța acestui verset.
În versetul 51 Allah Preaînaltul ne spunea ca nu cumva să ajungem să fim dependenți de cei necredincioși, urmându-i până în cele mai mici detalii.
Referitor la acest aspect, profetul Muhammed ﷺ a spus într-o relatare că va veni o vreme în care noi, musulmanii, vom urma căile altor popoare într-atât de mult, încât, dacă vor intra într-o vizuină, îi vom urma.
Când profetul
Muhammed ﷺ a venit
printre credincioși, primul lucru la care a lucrat enorm de mult, până în
ultima clipă a vieții sale, a fost comportamentul, a dorit ca musulmanii să aibă o personalitate cu totul
aparte față de celelalte popoare, a dorit pur și simplu să-i creeze fiecărui
musulman independență de gândire și de
alegere. Profetul ﷺ a spus că cine se aseamănă cu oamenii altui popor (îi imită),
acela este dintre ei, cu alte cuvinte, musulmanul nu trebuie să urmeze pe altcineva orbește, ci trebuie să-și
cântărească fiecare faptă și fiecare vorbă
cu mintea lui și prin prisma credinței lui.
Când Allah Preaînaltul a interzis musulmanilor să imite alte popoare (și nu o să detaliem forma de gândire a musulmanilor din ziua de astăzi cu privire la atitudinea islamică) în ceea ce privește îmbrăcămintea sau alimente halal sau haram, a vrut să le arate pe cine trebuie să urmeze, cine sunt cei care trebuie luați drept exemplu în această viață și cum trebuie să se comporte în diferite situații.
1. Ci aliaţii voştri sunt numai Allah – ca parte de vorbire, ”numai” este un adverb restrictiv, prin urmare, Allah ﷻ subliniază restricția impusă musulmanilor de a urma alte exemple în afară de cele menționate în acest verset, începând cu El Însuși.
Aliatul fiecăruia dintre noi este Allah Preaînaltul. Acest lucru ar trebui să ne dea de gîndit: nimeni nu este mai puternic decât cel care conștientizează că îl are ca aliat pe Allah subhanahu wa taala și nu există o personalitate sau vreun stat mai puternic decât Allah și decât cel care îl are drept aliat pe Allah Preaînaltul. Mulți oameni se mândresc cu prieteni influenți sau diferite persoane cu funcții înalte, dar când îl ai ca aliat pe Allah ﷻ nu devii mândru, ci dimpotrivă, mai modest. Aliații lui Allah ﷻ nu sunt cei care se mândresc unii cu alții, ci sunt miloși și blânzi cu ceilalți.
2. Trimisul Lui – adică profetul Muhammed ﷺ. Allah ﷻ întruchipează perfecțiunea și teoria, iar această teorie trebuie să prindă grai și să fie pusă în practică, și unde vom găsi o practică mai bună decât cea a profetului Muhammed ﷺ! Profetul ﷺ a spus că trebuie să-l urmăm, pentru că cine vrea sa ajungă la Allah ﷻ trebuie să-l urmeze pe Trimisul Său (ﷺ).
3. cei care cred – Cine sunt cei care cred? Sunt cei care împlinesc rugăciunea, dau dania și se prosternează în fața lui Allah. Acestea sunt trei dintre caracteristicile oamenilor credincioși. Observăm că rugăciunea se repetă de două ori. Rugăciunea lucrează individual în fiecare dintre noi, într-o perfecționare continuă, pe când dania acționează în societate. Degeaba suntem cei mai buni în rugăciunea noastră individuală, dacă atunci când vedem un păcat în societate rămânem nepăsători și tăcuți. Trebuie să fim responsabili și să luăm atitudine, pentru că vom da socoteală pentru tăcerea noastră. Dania rezolvă una dintre cele mai importante probleme ale societății, sărăcia. Dacă nu mai există sărăcie, nu va mai exista prostie, dacă nu va mai fi prostie, societatea se va dezvolta și implicit ne vom dezvolta și noi și copiii noștri. În cele mai multe cazuri problemele economice sunt cele care au dus și duc la decăderea unei societăți: ori au ajuns foarte bogați și nu au știut cum să gestioneze acea bogăție, ori au ajuns foarte săraci și au ajuns să-și vândă neamul, țara și credința.
”Înclinarea” în fața lui Allah ﷻ , pe lângă ceeea ce se înțelege dpdv lingivistic, adică acțiunea de a se apleca și rezultatul ei, din punct de vedere teologic prosternarea - ”ruku” este un stâlp al rugăciunii. Dacă în timpul efectuării rugăciunii se uita a se împlini un stâlp al rugăciunii, rugăciunea nu este validă și trebuie repetată în întregime. În Coran există o tendință foarte interesantă despre noțiunea de ”întreg”, din care lingviștii au scos următoarea definiție: Când în Coran se amintește o parte a unui întreg, de fapt se are în vedere ”întregul”. Mai explicit: când Allah ﷻ vorbește despre ”ruku”, nu înseamnă că trebuie să împlinim doar ”ruku (plecăciunea)”, ci întreaga rugăciune.
Exegeza Coranului Profesor Demirel Gemaledin
Transcriere audio non-textuală
Comentarii
Trimiteți un comentariu