MIGRAREA PROFETULUI MUHAMMED ﷺ


- partea a II-a -

 

Bismillahir Rahmanir Rahim!

Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra Profetului Muhammed, cel care a fost trimis ca o îndurare pentru toate lumile și cel ce va mijloci în Ziua de Apoi, asupra companionilor săi şi a tuturor celor care merg pe drumul acestora până în Ziua de Apoi!

Cea mai sinceră vorbă este Cuvântul lui Allah Preaînaltul şi cel mai bun exemplu este cel al Profetului Muhammed, pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!  Toate invențiile în credință sunt bid’ah şi duc către pierzanie, iar pierzania se termină în focurile Iadului; ceea ce este mai puțin şi autentic, este mai bun decât ceea ce este mult şi nefolositor şi tot ceea ce a promis Allah se va întâmpla şi nimeni nu se va putea împotrivi.

 

Importanța timpului și semnificațiile Migrării

Timpul ca martor al credinței

Într-o relatare din partea lui Hasan al-Basri (Allah să fie mulțumit de el!) se spune: ”Nu este o zi în care soarele să răsară și să nu spună: «O, fiu al lui Adam! Eu sunt o nouă zi și voi fi martor al faptelor tale! Așadar, folosește-te de mine, căci nu mă voi mai întoarce până în Ziua de Apoi!»”

Fiecare zi este un martor al faptelor noastre și fiecare răsărit a fost creat pentru a ne aminti de venirea Zilei de Apoi. De aceea, credinciosul se va gândi de o mie de ori, în fiecare zi, cum să obțină mulțumirea lui Allah Preaînaltul pentru a ajunge în Grădinile Paradisului.

Luna Muharram și moștenirea Migrării

Trăim o lună binecuvântată, luna Muharram, asupra căreia profetul Muhammed ne-a atras atenția, transmițându-ne cum împlinea anumite acte de adorare prin cele mai deosebite modalități de a se apropia de Allah . Este un sezon spiritual pe care s-ar putea să nu-l mai prindem anul următor. De aceea, Omar ibn Al-Khattab (Allah să fie mulțumit de el!) a făcut ca această perioadă să rămână una dintre cele mai importante în islam, imortalizând astfel migrarea profetului Muhammed de la Meca la Medina.

Migrarea Profetului este cel mai important eveniment din viața sa și din istoria islamului; este, de fapt, cea mai importantă acțiune după trimiterea sa ca Mesager. Coranul spune în acest sens: ”Și Noi nu te-am trimis decât ca o binecuvântare pentru toate lumile”. Între Revelație și Migrare, credinciosul trebuie să trăiască două ipostaze esențiale:

Primul sens al migrării: Formarea și statornicia

Acesta reprezintă un timp al pregătirii și al statorniciei credinței în Unicitatea lui Allah . Această credință a existat în inimile primilor musulmani care au crezut în Allah , în Trimisul Său , în islam și în Coran. Ei au format prima generație de musulmani care a migrat de la Meca la Medina. Credința lor i-a ajutat să rămână pozitivi în ciuda greutăților, deoarece credința islamică este una dinamică, ce îi determină pe oameni să fie buni și constructivi.

Când oamenii din Meca, care se împotriveau islamului, au închis toate porțile în fața Profetului și a musulmanilor, aceștia și-au pierdut libertatea de a-și practica religia. Când condițiile au devenit insuportabile, profetul Muhammed le-a cerut să plece, având loc prima migrare către Abisinia (Etiopia). Mai târziu, i s-a permis și profetului Muhammed să migreze către Medina. Islamul nu este o religie care are ca scop plăcerile lumești, ci mulțumirea lui Allah , iar aceasta a fost definiția acestei etape: când credința s-a împlinit în inimile lor, au părăsit totul pentru a o salva.

Misiunea de a transmite mesajul

Când vorbim despre migrarea Profetului , ne întrebăm: oare această migrare a fost doar o fugă de rău sau o simplă îndepărtare de o societate ostilă? Prima intenție a islamului era împlinirea profeției Trimisului lui Allah , așa cum spune Allah Preaînaltul în Sfântul Coran: ”O, Trimisule! Vesteşte ceea ce ţi-a fost trimis de la Domnul tău! Dacă nu o faci, înseamnă că nu ai transmis mesajul Lui. Însă Allah te ocroteşte de oameni şi Allah nu călăuzeşte neamul de necredincioşi.”

Aceasta era și misiunea pionierilor islamului: să-și poată practica și împlini credința. Musulmanul poate rămâne în locul în care trăiește atât timp cât își poate împlini credința, dar dacă nu poate să ducă acest mesaj mai departe sau să îl trăiască, este îndemnat să părăsească acel loc.

Al doilea sens al migrării: Transformarea interioară

Al doilea sens, la fel de important pentru noi astăzi, este migrarea spirituală: trecerea de la păcat către împlinirea faptelor bune, de la minciună către adevăr și de la ceea ce este oprit (haram) către ceea ce este permis (halal). Aceasta este migrarea continuă pe care fiecare dintre noi trebuie să o realizeze în fiecare zi a vieții sale.

 

Ipostaze din migrarea Profetului : O lecție de transformare spirituală 

Dincolo de calendar: Migrarea ca stare a inimii

Avem multe exemple din migrarea Profetului de care ar trebui să ne amintim și pe care ar trebui să le urmăm, însă, din păcate, se pare că am restrâns acest eveniment monumental la o simplă dată în calendar. Primii musulmani au trăit migrarea cu toată inima; ei au căutat un loc unde să li se permită să se roage, să postească și să împlinească toate actele de adorare prescrise de Allah Preaînaltul.

După perioada în care și-au consolidat statornicia credinței, ei au reușit să treacă la următorul nivel: punerea în practică a islamului. Astfel, islamul a fost predestinat să treacă la „etapa Medina”. Mulți oameni din Yathrib (Medina) au îmbrățișat islamul fără măcar să îl vadă pe profetul Muhammed , alții jurându-i credință încă de la primul pact de la ‘Aqaba. Când Medina a devenit spațiul propice pentru libertatea și identitatea religioasă, profetul Muhammed i-a îndemnat pe companioni să pornească spre acea destinație, urmându-i ulterior el însuși.

Semnificația migrării: Jertfa lui Suhaib Ar-Rumi

Dacă lingvistic migrarea înseamnă mutarea dintr-un loc în altul, din punct de vedere religios ea reprezintă trecerea de la o etapă la alta în procesul de împlinire a mesajului islamic. Un exemplu elocvent este cel al lui Suhaib Ar-Rumi (Allah să fie mulțumit de el!).

Călătoria sa către credință nu a fost ușoară; era un om fără sprijin familial sau tribal, iar statutul de om liber nu l-a ferit de abuzurile quraișilor. Când a sosit momentul migrării, quraișii au încercat să-l oprească, temându-se de impactul economic al plecării sale. Fără ezitare, Suhaib le-a oferit întreaga sa avere în schimbul libertății de a migra. Când a ajuns la Quba, profetul Muhammed l-a întâmpinat cu bucurie, spunându-i de trei ori: „Tranzacția ta a fost fructuoasă, o, Abu Yahya!”. Suhaib a înțeles atunci că Allah Preaînaltul l-a informat pe Trimisul Său despre sacrificiul său prin intermediul îngerului Gavril (pacea lui Allah fie asupra sa!).

Categorii de oameni în fața încercării

Perioada migrării a fost un test suprem pentru sinceritatea inimilor. Coranul evidențiază trei atitudini diferite în fața acestei încercări:

Cei care au ezitat: Persoane care au ales să rămână în Meca de teama pierderii pământurilor sau familiilor. Despre aceștia, Allah Preaînaltul menționează că vor fi întrebați de îngeri: „Nu era pământul lui Allah destul de mare ca să puteți merge într-un loc în care să vă puteți practica credința?”

Cei slabi și asupriți: Allah i-a iertat pe cei care, fiind bătrâni, femei sau copii, nu au avut nicio posibilitate fizică de a pleca.

Cei devotați: Cei care au ieșit din casele lor cu intenția pură de a migra pe calea lui Allah , dar au murit pe drum. Lor li se scrie răsplata completă, ca și cum ar fi împlinit acțiunea, căci răsplata lor este la Allah Preaînaltul.

 

Schimbarea socială și frăția din Medina

Migrarea a adus o schimbare radicală în societatea islamică. Musulmanii de atunci nu au urmărit plăcerile lumești; ei au lăsat totul în urmă, ascultând de Allah și de Trimisul Său cu sinceritate deplină. Acest devotament a permis islamului să se statornicească în Medina și, ulterior, să se răspândească în toate colțurile lumii.

Migrarea nu a fost o fugă, ci o poruncă divină de transformare socială. În Medina, companionii au transpus islamul în viața lor „literă cu literă”. Localnicii (Ansarii) au împărțit tot ce aveau cu emigranții (Muhajirinii), formând o frăție mai strânsă decât orice legătură de sânge.

Migrarea în contextul actual: De la materialism la credință

Și în zilele noastre, mulți sunt nevoiți să își părăsească țările pentru a-și salva credința. Însă, dacă am trăi cu adevărat spiritul migrării Profetului , realitatea noastră s-ar schimba radical. Din păcate, inimile noastre sunt adesea cuprinse de „boala materialismului”, adorând bunurile lumești mai mult decât pe Allah .

Vedem nedreptățile cumplite din Gaza și Palestina; vedem cum inimi ale non-musulmanilor se mișcă în fața suferinței, în timp ce multe inimi musulmane rămân impasibile. De ce? Pentru că nu trăim spiritul migrării, nu urmăm cu adevărat Coranul și exemplul Profetului . Avem o problemă în modul în care educăm și trăim islamul.

Nu rămâneți indiferenți și tăcuți în fața nedreptății! Îi cerem lui Allah Preaînaltul să ne reînvie inimile și credința, să ne apropie de cinstea profetului Muhammed și să ne facă să fim adevărate semne ale luminii sale  pe acest pământ.

Amin!


Șeih Adnan Oun

 

Traducere din limba arabă
Profesor Demirel Gemaledin

Transcriere audio non-textuală
Camelia Hejou
 


Comentarii