Bismillahir Rahmanir Rahim!
Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra profetului Muhammed, cel care a fost trimis ca o îndurare pentru întreaga omenire, asupra companionilor săi și a tuturor celor care merg pe drumul acestora până în Ziua de Apoi!
حُرِّمَتْ عَلَيْكُمُ الْمَيْتَةُ وَالدَّمُ وَلَحْمُ الْخِنْزِيرِ وَمَا أُهِلَّ لِغَيْرِ اللَّهِ بِهِ وَالْمُنْخَنِقَةُ وَالْمَوْقُوذَةُ وَالْمُتَرَدِّيَةُ وَالنَّطِيحَةُ وَمَا أَكَلَ السَّبُعُ إِلَّا مَا ذَكَّيْتُمْ وَمَا ذُبِحَ عَلَى النُّصُبِ وَأَنْ تَسْتَقْسِمُوا بِالْأَزْلَامِ ۚ ذَٰلِكُمْ فِسْقٌ ۗ الْيَوْمَ يَئِسَ الَّذِينَ كَفَرُوا مِنْ دِينِكُمْ فَلَا تَخْشَوْهُمْ وَاخْشَوْنِ ۚ الْيَوْمَ أَكْمَلْتُ لَكُمْ دِينَكُمْ وَأَتْمَمْتُ عَلَيْكُمْ نِعْمَتِي وَرَضِيتُ لَكُمُ الْإِسْلَامَ دِينًا ۚ فَمَنِ اضْطُرَّ فِي مَخْمَصَةٍ غَيْرَ مُتَجَانِفٍ لِإِثْمٍ ۙ فَإِنَّ اللَّهَ غَفُورٌ رَحِيمٌ
3.
Vă sunt oprite mortăciunea, sângele [scurs], carnea de porc, animalele cele
asupra cărora a fost pomenit numele altcuiva decât al lui Allah [la junghierea
lor], ce a pierit înăbușit, lovit, în urma căderii sau împuns cu coarnele [de
altă vită], ce a fost sfâșiat de fiare – doar dacă aţi junghiat [aceste vietăți
înainte de a muri] - ca şi vitele junghiate pe pietrele înălțate [ale idolilor]
şi cele pe care le împărțiți, prin tragere la sorți, cu săgeţi. Acestea sunt
pentru voi păcat. Aceia care nu cred sunt astăzi deznădăjduiți [că ar mai
putea] să vă îndepărteze de la religia voastră. Deci, nu vă mai temeți de ei,
ci temeți-vă de Mine! În ziua aceasta, am desăvârșit religia voastră şi am
împlinit harul Meu asupra voastră și am încuviințat Islamul ca religie pentru
voi! Și dacă cineva este silit de foame [să mănânce din cele oprite], fără
pornire spre păcat, [să știe că] Allah este Iertător, Îndurător [Ghafur,
Rahim].
حُرِّمَتْ عَلَيْكُم – înseamnă ”vă sunt interzise” – este interzis (haram) să mâncați următoarele:
- mortăciunea –
după cum se observă, mortăciunea este prima mâncare interzisă de versetele
coranice; prin mortăciune se are
în vedere animalul sau pasărea care piere de moarte naturală, adică fără un act
al omului care să urmărească sacrificarea sau vânarea vietății respective;
excepția de la mortăciunile oprite este peștele și alte animale de apă, iar
profetul Muhammed ﷺ
a spus atunci
când a fost întrebat despre apa mării: ”Apa ei este curată și mortăciunea din ea este îngăduită”.
- sângele scurs –
este haram a se consuma sângele animalului care s-a scurs în timpul
sacrificării, în afară de cel care a rămas în venele sau alte organe ale animalului sacrifact, cum ar fi splina și
ficatul. Când Ibn Abbas (Allah să fie mulțumit de el!) a fost întrebat despre
splină, a zis: ”Mâncați-o!”, iar oamenii au zis ”Dar ea este sânge”,
iar el a zis: ”Vi s-a interzis sângele scurs”. Sângele scurs este
considerat murdar și firea umană simte dezgust pentru el, după cum el poate fi
și pricina altor daune și boli umane, ca și mortăciunea;
- carnea de porc – toate organele care aparține acestui animal
sunt interzise, inclusiv îmbrăcămintea sau încălțămintea din piele de porc;
conform hadisului în care profetul Muhammed ﷺ spune că ”orice piele de animal
care a fost curățată și tăbăcită este permisă”, ni s-a transmis o regulă
generală; unii savanți au spus că este
permis a se purta îmbrăcămintea sau încălțămintea din piele de porc, alți
savanți au spus că este interzis, dar cel mai bine este să stăm departe de
aceste lucruri;
- animalele cele asupra cărora a fost pomenit numele
altcuiva decât al lui Allah [la junghierea lor] – adică animalele la a căror sacrificare a fost pomenit
numele altcuiva, cum ar fi idolii. Arabii păgâni, când sacrificau animalele, rosteau
numele idolilor lor - așa cum era Al-Lat sau Al-'Uzza. Aceasta însemna apropierea
de altcineva decât de Allah și venerarea unui alt nume decât al lui Allah
Preaînaltul; ei obișnuiau să sacrifice animalele pe pietre socotite sacre, pe
idoli sau pe altare, îndeosebi în jurul Ka'abei, aducându-le ofrandă;
- ce a pierit înăbușit - adică animalul care moare asfixiat fie din pricina funiei
cu care este legat, fie din pricină că și-a vârât capul într-o deschizătură
îngustă sau din alte motive asemănătoare;
- lovit - adică
animalul care este lovit cu bățul sau cu altceva neascuțit până când moare;
-
în urma căderii – adică
animalul care se prăbușește de pe un loc înalt și moare sau cel care se
prăbușește într-un puț;
-
sau împuns cu coarnele [de altă vită] – animalele permise musulmanilor (pui, găini, vaci, oi
etc), dar care mor prin strangulare,
prin lovire sau sunt omorâte de alte animale,
sunt interzise pentru consum;
- ce a fost sfâșiat de fiare – doar dacă aţi junghiat
[aceste vietăți înainte de a muri] – dacă animalul
a fost grav rănit în urma sfâșierii, loviturii sau căderii, însă nu a murit și este
sacrificat imediat, atunci este permis a se consuma; cât privește interzicerea
consumării cărnii vitelor sfâșiate de fiare, în aceasta se află dovada
cinstirii omului, prin socotirea lui mai presus decât să consume resturile rămase
de la fiare. În perioada preislamică oamenii consumau resturile oilor,
cămilelor și bovinelor rămase de la fiare, însă Allah le-a interzis acest lucru
drept-credincioșilor;
- vitele junghiate pe pietrele înălțate [ale idolilor] –
pietrele ce se aflau în jurul Kabei;
păgânii din perioada preislamică jertfeau vitele pe aceste pietre înălțate sau
lângă ele cu intenția apropierii de zeii sau de idolii lor, iar Allah
Preaînaltul a interzis acest obicei;
-
și cele pe care le împărțiți, prin tragere la sorți, cu săgeţi - pe
săgețile folosite pentru tragerea la sorți erau înscrise cuvinte ca
"Fă!" și "Nu face!" sau altele de acest fel. Ele erau
consultate în anumite probleme prin tragerea la sorți. Allah Preaînaltul a interzis acest obicei.
- Acestea sunt pentru voi păcat – فِسْقٌ derivă de la verbul ”fasaqa”, care înseamnă ”a se strica” (credința, islamul).
- Aceia care nu cred sunt astăzi deznădăjduiți [că ar mai
putea] să vă îndepărteze de la religia voastră – când Allah Preaînaltul
spune aceste cuvinte înseamnă că acele persoane care au vrut până acum să
oprească această religie, islamul, pe musulmani, pe Profet ﷺ,
astăzi ei au rămas fără nicio nădejde, până în Ziua de Apoi – este o siguranță
că nimeni si nimic nu se mai poate pune împotriva islamului, Profetului ﷺ,
Coranului, de aceea Allah ﷻ spune in continuare ”Deci, nu vă mai temeți de ei, ci temeți-vă de Mine!”.
În ziua aceasta, am desăvârșit religia voastră şi am împlinit
harul Meu asupra voastră și am încuviințat Islamul ca religie pentru voi! – Acest
verset marchează finalizarea legislației
islamice și consolidarea islamului ca formă completă a monoteismului și mod de
viață permanent; înseamnă că Revelația nu va mai adauga sau schimba absolut
nimic în cele ce au urmat mai apoi, că viața Profetului ﷺ era pe sfârșite
atunci când a fost revelat acest verset, că din clipa în care Allah ﷻ
a afirmat acest lucru, nicio altă credință nu mai este acceptată în afară de
islam, adică, din momentul în care o persoană a aflat despre islam, Profet ﷺ
și Coran și a conștientizat aceste lucruri, nu-i mai este acceptată nicio altă
religie sau convingere în afară de islam.
Și
dacă cineva este silit de foame* [să
mănânce din cele oprite], fără pornire spre păcat, [să știe că] Allah este Iertător,
Îndurător [Ghafur, Rahim] – adică în situația în care omul este
constrâns de foame să mănânce din alimentele interzise pentru a supraviețui,
fără a depăși limita necesității.
*(vezi
și Al-Baqara 173)
Exegeza Coranului
Profesor Demirel Gemaledin
Comentarii
Trimiteți un comentariu