Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra profetului Muhammed, cel care a fost trimis ca o îndurare pentru toate lumile, asupra companionilor săi și a tuturor celor care merg pe drumul acestora până în Ziua de Apoi!
لَٰكِنِ اللَّهُ يَشْهَدُ بِمَا أَنْزَلَ
إِلَيْكَ ۖ أَنْزَلَهُ بِعِلْمِهِ ۖ وَالْمَلَائِكَةُ يَشْهَدُونَ ۚ وَكَفَىٰ
بِاللَّهِ شَهِيدًا
166. Allah va fi martor pentru ceea ce ți-a pogorât, căci l-a
pogorât [Coranul] în deplină cunoştință. Şi îngerii vor face mărturie. Însă
Allah este îndeajuns ca Martor [Şahid].
Acest verset a fost pogorât drept răspuns la
adresa necredincioșilor din neamul Cărții (creștini sau evrei) care au
contestat (sau încă mai contestă) autenticitatea mesajului profetului Muhammed ﷺ.
În vremea când profetul trăia și le arăta tuturor minunile Coranului, unii
dintre iudeii și creștinii care nu credeau în profeția sa încercau să-i
convingă pe musulmani de faptul că profetul nu este Mesagerul lui Allah. Astfel
că Allah Preaînaltul le răspunde prin aces verset și le spune că El Însuși este
martor pentru mesajul Coranului și misiunea cu care l-a însărcinat pe profetul
Muhammed ﷺ.
Absolut tot ceea ce Allah Preaînaltul spune este cu deplină cunoștință, pentru
a-i face pe oameni responsabili de
faptele împlinite în această viață, pentru ca aceștia să distingă binele
de rău și să urmeze calea cea bună. Allah
subhanahu wa taala nu a creat nimic în joacă, așa cum spune în alte versete din
Sfântul Coran: ”Şi
nu am făcut Noi cerurile şi pământul şi cele ce se află între ele,
jucându-ne/Nu le-am făcut Noi decât întru adevăr, însă cei mai mulţi dintre ei
nu ştiu.” (44:38, 39)
Nu doar Allah
Preaînaltul va fi martor pentru profeția profetului Muhammed ﷺ,
ci și îngerii, Însă Allah este îndeajuns
ca Martor [Şahid].
إِنَّ الَّذِينَ كَفَرُوا وَصَدُّوا عَنْ
سَبِيلِ اللَّهِ قَدْ ضَلُّوا ضَلَالًا بَعِيدًا
167. Aceia care nu cred şi închid drumul lui Allah, pribegesc
într-o rătăcire îndepărtată.
Aceia care nu cred sunt
oamenii care au aflat și au conștientizat adevărul, însă nu au vrut să-l
accepte, iar acesta este un păcat la nivel individual.
Aceia care închid drumul lui Allah – sunt acei oameni care, după ce au aflat și conștientizat
adevărul și nu au vrut să-l accepte, îi împiedică pe ceilalți oameni să afle
adevărul, iar acesta este un păcat mai mare decât cel la nivel individual. Așa
au procedat și quraișii pe vremea profetului Muhammed ﷺ. Ei au încercat să
denatureze învățăturile Profetului ﷺ prin diferite metode
mincinoase și declarații nefondate legate de islam, de persoana și caracterul
Profetului, în așa fel încât să
descurajeze orice intenție de reflectare logică a celor care vroiau să-l urmeze
pe Profet și le spuneau celor care credeau în Coran că ”...
nu este decât o minciună pe care el a născocit-o şi în care l-a ajutat şi un
alt neam” sau “...Legende ale înaintaşilor sunt cele pe care le-au fost scrise
şi ele îi sunt dictate lui dimineaţa şi seara." (25:4, 5)
”Rătăcirea îndepărtată” este o metaforă prin care Allah Preaînaltul dorește să-i determine pe oameni să conștientizeze cât de mare este păcatul de a nu crede și de a-i împiedica și pe alții să afle adevărul.
إِنَّ الَّذِينَ كَفَرُوا وَظَلَمُوا
لَمْ يَكُنِ اللَّهُ لِيَغْفِرَ لَهُمْ وَلَا لِيَهْدِيَهُمْ طَرِيقًا
168. Pe aceia care nu cred şi sunt nedrepți, Allah nu-i va ierta
nicidecum, nici nu-i va călăuzi pe ei pe un drum,
Este menționată acea categorie de oameni despre care s-a vorbit și în versetul anterior: cei care nu cred și sunt nedrepți. Cei nedrepți din acest verset sunt acei oameni care împlinesc cele trei tipuri de nedreptate: nedreptatea față de propria persoană, nedreptatea față de Allah Preaînaltul și nedreptatea față de alți oameni. Despre acești oameni spune Allah subhanahu wa taala că nu-i va ierta nicidecum, nici nu-i va călăuzi pe ei pe un drum. Această hotărâre este una foarte puternică. Poate vă întrebați acum: ”Dacă Allah hotărăște ca o persoană să nu ajungă la călăuzire, acea persoană nu va mai ajunge niciodată pe drumul cel drept?” Răspunsul este ”Da”, acea persoană nu va mai ajunge niciodată la călăuzire și au existat multe cazuri de-a lungul istoriei omenirii în care Allah Preaînaltul a pecetluit inimile unor oameni cu necredință. De exemplu, acest verset putea să fie un motiv pentru Abu Jahl sau Abu Lahab, prin care aceștia ar fi putut să scoată în evidență sau să dovedească că Sfântul Coran nu este corect și nu este o Carte Divină; adică ei puteau într-un final să-și declare doar verbal credința în Allah și astfel ar fi putut dovedi că au primit călăuzirea și atunci ar fi contrazis acest verset și ar fi putut spune despre Coran că nu este un mesaj divin. Însă Allah Preaînaltul nu a lăsat să se întâmple acest lucru, prin urmare, nici în trecut, și nici în prezent, nimeni nu a reușit să dea un alt sens acestor versete printr-o anume interpretare împotriva islamului.
إِلَّا طَرِيقَ جَهَنَّمَ خَالِدِينَ
فِيهَا أَبَدًا ۚ وَكَانَ ذَٰلِكَ عَلَى اللَّهِ يَسِيرًا
169. Afară de drumul Gheenei, în care vor sălăşlui veşnic, căci
aceasta este [lucru] uşor pentru Allah.
Este
evidențiată gravitatea păcatului descris în verset anterior, adică nedreptatea
pe care omul ajunge să o împlinească față de propria persoană, față de Allah
Preaînaltul și față de semenii săi.
Fie
ca Allah subhanahu wa taala să ne îndepărteze de Focurile Iadului și să ne țină
mereu pe calea Sa și a Mulțumirii Sale! Amin!
Exegeza
CoranuluiProfesor Demirel Gemaledin
Transcriere audio non-textualăCamelia Hejou
Comentarii
Trimiteți un comentariu