Bismillahir
Rahmanir Rahim!
Pacea
și binecuvântarea lui Allah fie asupra profetului Muhammed, cel care a fost
trimis ca o îndurare pentru toate lumile, asupra companionilor săi și a tuturor
celor care merg pe drumul acestora până în Ziua de Apoi!
فَبِمَا نَقْضِهِمْ مِيثَاقَهُمْ وَكُفْرِهِمْ بِآيَاتِ اللَّهِ
وَقَتْلِهِمُ الْأَنْبِيَاءَ بِغَيْرِ حَقٍّ وَقَوْلِهِمْ قُلُوبُنَا غُلْفٌ ۚ
بَلْ طَبَعَ اللَّهُ عَلَيْهَا بِكُفْرِهِمْ فَلَا يُؤْمِنُونَ إِلَّا قَلِيلًا
155.
[Noi i-am blestemat] din pricina încălcării legământului lor şi necredinței lor
în revelațiile lui Allah şi uciderii de către ei a profeților pe nedrept şi
rostirii cuvintelor: "Inimile noastre sunt învelite". În fapt, Allah
le-a pecetluit, pentru necredința lor, fiindcă ei nu cred decât foarte puțin.
În contextul versetelor anterioare, în care Allah
subhanahu wa taala ne vorbea despre Banu Israil (fiii Israelului), acest verset
continuă povestea Oamenilor Cărții și ne transmite motivul pentru care aceștia
au ajuns să fie blestemați:
- încălcarea legământului pe care l-au încheiat cu
Allah Preaînaltul (vezi versetul 154);
- necredința în Allah, în Profeții care le-au fost
trimiși și revelațiile Lui Preaînaltul
(Cărțile Sfinte) – acestea fiind considerate cele mai grave fapte pe care
aceștia le puteau face în acele vremuri - în momentul în care Allah Preaînaltul
le trimitea acestora un Profet, o Carte, o religie sau o credință, un mesaj pe
care aceștia aveau datoria să-l respecte și să-l pună în practică, ei întorceau
spatele, tăgăduiau mesajul și nu-l recunoșteau ca venind din partea lui Allah
subhanahu wa taala;
- uciderea pe nedrept a Profeților – de-a lungul
istoriei s-a întâmplat de multe ori ca Profeții trimiși de Allah Preaînaltul
unui popor să fie uciși de către membrii acelor comunități din diferite motive,
chiar și pentru faptul că Profeții veneau să schimbe unele obiceiuri pe care
acele comunități le urmau, dar care nu erau poruncite de Allah, ci erau în
afara credinței lor.
De exemplu, profetul Zaharia, profetul Ioan Botezătorul
(pacea lui Allah fie asupra lor!) au
fost omorâți de Banu Israil, de asemenea, ei au vrut să-l omoare și pe profetul
Isus (pacea lui Allah fie asupra sa). După toate aceste păcate ei au zis "Inimile noastre sunt învelite" - adică drept scuză pentru toate păcatele și crimele
comise, au spus: nu am putut vedea semnele și nu ne-am putut da seama de
Cărțile lui Allah, de mesajele și
poruncile din Cărțile revelate pentru că am avut inimile acoperite, noi nu am
știut, nu am simțit și nu am avut
atracție față de vreun Profet deoarece inimile noastre nu au simțit că este
adevărat. De fapt, adevăratul motiv nu a fost acesta, ci Allah Preaînaltul ni-l
spune la sfârșitul versetului: În fapt, Allah le-a
pecetluit (inimile), pentru necredința lor, fiindcă
ei nu cred decât foarte puțin.
De fapt, pentru necredința lor, după ce au împlinit toate
acele crime grave și păcate, Allah subhanahu wa taala le-a sigilat inimile
celor din Banu Israil pentru ca ei să nu-și mai dea seama și să nu mai simtă
adevărul.
- ei nu cred decât foarte puțin – se referă la ipostaza în care Isus (pacea
lui Allah fie asupra sa!) a venit ca Profet pe pământ și cei din Banu Israil nu
i-au acordat nicio șansă și nu au crezut în el decât foarte puțin.
وَبِكُفْرِهِمْ وَقَوْلِهِمْ عَلَىٰ مَرْيَمَ بُهْتَانًا عَظِيمًا
156.
Şi din pricina necredinței lor şi a clevetirilor grele pe seama Mariei,
Pe lângă păcatele grave expuse în versetele anterioare,
cei din Banu Israil au continuat să păcătuiască, spunând vorbe neadevărate
despre Maria, mama lui Isus (pacea lui Allah fie asupra lor!). În momentul în
care Maria l-a născut pe Isus și l-a prezentat
celor din Banu Israil, aceștia au început să bârfească despre Maria,
spunând că ar fi preacurvit cu vărul ei, Iosif. Pentru aceste clevetiri false
au ajuns cei din Banu Israil să fie blestemați.
وَقَوْلِهِمْ إِنَّا قَتَلْنَا
الْمَسِيحَ عِيسَى ابْنَ مَرْيَمَ رَسُولَ اللَّهِ وَمَا قَتَلُوهُ وَمَا
صَلَبُوهُ وَلَٰكِنْ شُبِّهَ لَهُمْ ۚ وَإِنَّ الَّذِينَ اخْتَلَفُوا فِيهِ لَفِي
شَكٍّ مِنْهُ ۚ مَا لَهُمْ بِهِ مِنْ عِلْمٍ إِلَّا اتِّبَاعَ الظَّنِّ ۚ وَمَا
قَتَلُوهُ يَقِينًا
157. Şi din pricina vorbelor lor: "Noi l-am
omorât pe Mesia Isus, fiul Mariei, trimisul lui Allah!", în vreme ce ei nu
l-au omorât, nici nu l-au răstignit pe cruce, ci a fost făcut [cineva] să
semene cu el! Cei care au avut păreri diferite în privința lui [Isus], au fost
în îndoială [în legătură cu moartea lui]; ei nu au avut cunoştință sigură
despre ea [moartea lui], ci doar au urmat unor presupuneri. De bună seamă, nu l-au
omorât,
Acest verset detaliază ipostaza în
care Isus (pacea lui Allah fie asupra sa!) a venit ca Profet și foarte puțini
oameni au crezut în el și l-au urmat și
descrie modul în care s-a pus la cale omorârea lui, însă Allah Preaînaltul a
avut grijă ca această crimă să nu se întâmple; este de fapt o ipostază obiectivă
din viața lui Isus care face la un moment dat diferența între creștinism și
islam. Evreii și creștinii din Banu Israil au fost din nou blestemați fiindcă
au spus vorbe mincinoase despre Isus, și anume că l-au omorât. Care este de
fapt adevărul? Iată ce spune Allah Preaînaltul: ei nu l-au omorât, nici nu l-au răstignit pe cruce,
ci a fost făcut [cineva] să semene cu el!
În islam, viața, profeția și mesajul profetului Isus (pacea lui Allah fie asupra sa!) sunt recunoscute, însă modul în care au ajuns
cei din Banu Israil (căci despre ei se vorbește în aceste versete) să îl
desconsidere pe Isus (nu au crezut în el, nici în profeția lui și au vrut să-l
omoare) punând la cale diferite vicleșuguri cunoscute de toată lumea este
evidențiat prin șirul evenimentelor descrise foarte clar. Când romanii au vrut
să-l prindă pe Isus pentru a-l crucifica, Allah subhanahu wa taala l-a ridicat
la ceruri și altcineva a fost făcut să semene cu el și răstignit pe cruce în
locul lui Isus (pacea lui Allah fie asupra sa!).
Cei care au avut păreri diferite în privința lui
[Isus], au fost în îndoială [în legătură cu moartea lui]; ei nu au avut
cunoştință sigură despre ea [moartea lui], ci doar au urmat unor presupuneri.
De bună seamă, nu l-au omorât – până și oamenii prezenți
acolo și-au dat seama că cel care a fost crucificat nu era Isus, deși avea
înfățișarea lui.
بَلْ رَفَعَهُ
اللَّهُ إِلَيْهِ ۚ وَكَانَ اللَّهُ عَزِيزًا حَكِيمًا
158. Ci Allah l-a înălțat la El. Iar Allah este
Puternic şi Înțelept ['Aziz, Hakim].
Acest verset a fost pogorât pentru a închide vorbele și
închipuirile celor care cred și spun în necunoștință de cauză că Isus a fost
omorât prin crucificare și scoate în evidență minunea care a avut loc atunci –
înălțarea lui Isus la ceruri, căci Allah este Puternic și Înțelept. Allah
deține puterea de a face tot ce dorește pe acest pământ, chiar și în pofida legilor
fizicii sau canoanelor universului și El Preaînaltul când dorește ceva, se
întâmplă. Allah Preaînaltul a hotărât să-l ridice pe Isus la ceruri și să
rămână acolo până la apropierea Zilei de Apoi, așa cum spune profetul Muhammed ﷺ, că unul
dintre semnele majore ale apropierii Zilei de Apoi este coborârea lui Isus pe
pământ, care va coborî la minaretul alb din partea de est a Damascului, purtând
două veşminte de un galben pal ca şofranul şi sprijinindu-şi mâinile pe aripile
a doi îngeri; el va mai trăi câțiva ani, va participa la rugăciunea imamului Mahdi alături de
musulmani, apoi îl va omorî pe Dajjal (Anticristul), el va fi un judecător și
un conducător drept, va aduce belșug, prosperitate și dreptate. Se spune că vor
fi cei mai buni și frumoși ani care au existat vreodată pe pământ. Isus (pacea
lui Allah fie asupra sa!) va omorî porcul și va spune că este haram, va distruge
doctrinele mincinoase despre el și cruce, va opri toate războaiele și nimeni nu
va mai face vreo nedreptate. Venirea lui nu va mai fi precum a unui Profet sau
Mesager, deoarece un Mesager aduce un mesaj și o religie nouă, ci va veni doar
pentru a-și arăta încă o dată adeziunea față de toți Profeții
trimiși de Allah Preaînaltul pe pământ.
Așadar, acest verset pune punct tuturor discuțiilor și întrebărilor
de genul ”de ce l-a schimbat pe Isus cu altă persoană, de ce l-a ridicat la
ceruri”. Allah subhanahu wa taala este Cel care știe cel mai bine ce să facă,
cum, de ce și când să facă un anumit
lucru și nu de puține ori ”lungimea” de gândire a omului, ca să spunem așa,
este prea scurtă pentru a putea înțelege ce stă în spatele Înțelepciunii lui
Allah subhanahu wa taala.
Comentarii
Trimiteți un comentariu