Bismillahir Rahmanir Rahim!
Pacea
și binecuvântarea lui Allah fie asupra profetului Muhammed, cel care a fost
trimis ca o îndurare pentru toate lumile, asupra companionilor săi și a tuturor
celor care merg pe drumul acestora până în Ziua de Apoi!
مُذَبْذَبِينَ بَيْنَ ذَٰلِكَ لَا إِلَىٰ هَٰؤُلَاءِ وَلَا إِلَىٰ هَٰؤُلَاءِ ۚ وَمَنْ يُضْلِلِ اللَّهُ فَلَنْ تَجِدَ لَهُ سَبِيلًا
143.
Ei sunt şovăitori întru aceasta, [nehotărându-se] nici la aceştia, nici la
aceştia. Şi pentru acela pe care Allah l-a dus în rătăcire nu vei afla drum.
În versetele anterioare au fost descrise
câteva caracteristici ale ipocriților. Allah subhanahu wa taala ne transmite și
în acest verset încă o caracteristică a ipocriților, și anume nehotărârea.
Ipocriții nu înclină nici către credincioși, dar nici către necredincioși; ei nu au tăria să-și arate credința în fața
credincioșilor și nici nu sunt credincioși într-atât încât atunci când se află
în fața necredincioșilor să spună că
sunt credincioși. Această lipsă de
hotărâre nu este perioadică și nici nu înseamnă că ipocriții au credința slabă, dimpotrivă, ei nu
cred, dar se prefac că au credință doar pentru a nu pierde anumite avantaje:
dacă au ceva de câștigat din partea credincioșilor, ipocriții sunt alături de
aceștia, dacă au de pierdut , se retrag și se alătură celor din partea cărora
vor avea ceva de câștigat.
Un credincios trebuie să-și exprime credința
foarte clar. Nu se cuvine ca un musulman să ascundă faptul că este musulman sau
să ajungă în situația de a-și compromite religia și credința pentru
diferite avantaje materiale din această
viață deoarece astfel își va pierde cu siguranță toate faptele bune și actele
de adorare. Când un om ajunge să aibă un asemenea comportament, credința lui va
fi pusă sub semnul întrebării. Un credincios poate deveni ipocrit? Da! Un
ipocrit poate deveni credincios? Da! Un necredincios poate deveni credincios?
Da! Un musulman poate deveni necredincios? Da! Toate aceste posibilități sunt
lăsate la alegerea omului. Omul este cel care hotărăște cu mintea și voința sa.
Lipsa de hotărâre a ipocriților scoate în
evidență ipocrizia acestora și interesul pentru câștig, indiferent din partea
cui vine acesta.
Finalul versetului este destul de dur: Şi pentru acela pe care Allah l-a
dus în rătăcire nu vei afla drum.
Allah Preaînaltul îi poate duce pe oameni în
rătăcire? Da! Dar dacă oamenii doresc să rămână pe calea lui Allah? În acest
caz Allah ﷻ nu îi duce pe
oamenii în rătăcire, El Preaînaltul le poate trimite încercări, însă este o
mare diferență între a-i încerca și a-i duce în rătăcire. Allah îi dă omului
libertatea de a alege drumul bun sau drumul rău. Ca musulmani, noi vom alege
drumul care merge către Allah. Cei care nu au credință și nu vor să creadă în
existența Creatorului, evident că nu vor alege acest drum.
O persoană care vrea să aleagă drumul cel
rău, să întoarcă spatele Profetului ﷺ și lui Allah ﷻ și să rămână
în rătăcire, nu poate fi obligată de Allah ﷻ să se întoarcă pe drumul cel bun deoarece i s-a dat deja
libertatea de alegere și nici nu va găsi drumul cel bun decât dacă își va dori
acest lucru. Acest verset se referă strict la acea persoană care i-a întors spatele lui
Allah ﷻ și a ales să
fie în rătăcire, căci nu Allah îl duce în rătăcire pe om, ci omul alege
rătăcirea.
يَا أَيُّهَا الَّذِينَ آمَنُوا لَا تَتَّخِذُوا الْكَافِرِينَ أَوْلِيَاءَ مِنْ دُونِ الْمُؤْمِنِينَ ۚ أَتُرِيدُونَ أَنْ تَجْعَلُوا لِلَّهِ عَلَيْكُمْ سُلْطَانًا مُبِينًا
144. O, voi cei care credeți! Nu-i luați pe necredincioşi ca
aliați în locul credincioşilor. Oare vreți voi să-I dați lui Allah o dovadă
desluşită împotriva voastră?!
O, voi cei care credeți! – toți oamenii
care cred, indiferent de nivelul credinței.
Nu-i
luați pe necredincioşi ca aliați în locul credincioşilor - vezi
explicația de la versetul 139
Un musulman trebuie să fie aliatul unui alt
musulman și nu are voie să facă un pact cu altcineva împotriva unui musulman.
Dacă privim de-a lungul istoriei vom vedea că după moartea profetului Muhammed ﷺ și până în zilele noastre națiuni întregi de musulmani au ajuns
să se războiască între ele. Musulmanii fac front comun cu necredincioșii
împotriva credincioșilor pentru că pun câștigurile materiale mai presus de
credința lor. Cel mai grav lucru este să-ți vinzi credința pentru un lucru
lumesc.
Oare vreți voi să-I dați lui Allah o dovadă desluşită împotriva
voastră?! – este vorba
despre omul care ajunge să fie un bun credincios, să împlinească acte de
adorare, să meargă pe urmele Profetului Muhammed ﷺ, să asculte de povețele din Coran și apoi să împlinească acest
păcat despre care vorbeșe versetul (alinața cu necredincioșii).
De ce vor oamenii să-i aducă o astfel de
dovadă clară lui Allah Preaînaltul și
să-și piardă faptele bune sau chiar și credința?
Comentarii
Trimiteți un comentariu