Surat Al-Fatiha 1:2

 



2. Laudă lui Allah, al lumilor Stăpânitor,

الْحَمْدُ لِلَّهِ رَبِّ الْعَالَمِينَ

Al-hamdu lillahi Rabbi-l-’alamin

 

Observăm că din multitudinea de forme de exprimare existente, Allah Preaînaltul a ales în acest verset o expresie care exprimă mulțumirea și slăvirea Sa permanentă – „Alhamdulillah”. Oare de ce?

Răspunsul este simplu: deoarece chintesența islamului și ceea ce vrea Allah Preaînaltul de la noi este obținerea Mulțumirii Sale.

Ce înseamnă de fapt această mulțumire?

Expresia „Alhamdulillah” este cea mai nobilă formă de exprimare pe care oamenii o pot adresa lui Allah Subhanahu wa Ta'ala în semn de recunoștință pentru toate binecuvântările pe care le-au primit. Allah ne-a creat, ne-a dat viață și ne-a înzestrat cu rațiune; A creat Universul cu tot ce este în el și l-a pus la dispoziția noastră pentru a ne folosi de toate lucrurile bune care există în el, pentru a avea grijă de el și pentru a nu aduce stricăciune pe pământ. Allah Preaînaltul  ne-a înzestrat cu minte și cu puterea de a face diferența între bine și rău, minciună și adevăr, dreptate și nedreptate, de aceea doar Lui trebuie să-I aducem mulțumiri și doar pe El trebuie să-L slăvim. A-ți exprima mulțumirea față de Allah Subhanahu wa Ta'ala pentru orice ți se întâmplă înseamnă, de fapt, a-ți arăta credința în destin.

„Alhamdulillah” este o expresie prin care îi mulțumim lui Allah Preaînaltul pentru toate binecuvântările pe care ni le-a dat din Generozitatea Sa. O spunem atunci când ni se întâmplă un lucru bun, după ce mâncăm, când primim o veste bună sau oricând auzim ceva de bine. „Alhamdulillah” trebuie să spună și cel bolnav, și cel sărac, și cel care are de toate, cel care se ridică de la masă sătul sau cel care a dobândit știință. Toate lucrurile pe care omul a reușit să le obțină sau să le ducă la bun sfârșit în această viață s-au întâmplat doar prin Voința și cu puterea lui Allah Subhanahu wa Ta'ala. Așadar, rostirea expresiei „Alhamdulillah” după orice lucru bun reprezintă cea mai înaltă formă de a ne încrede în Allah și de a fi mulțumiți cu ceea ce El Preaînaltul ne-a împărțit.

„Rabbil Alamin” înseamnă Domnul Lumilor sau Stăpânul Lumilor, iar în acest verset semnifică acea Entitate care deține puterea totală de a schimba orice și oricând, după cum voiește. Când Allah voiește ceva, El Preaînaltul spune „Fii!” și acel lucru se împlinește imediat, așa cum spune un alt verset: „Şi dacă voieşte El un lucru, porunca Lui este numai să zică „Fii” şi el este.” (36:82).

Savanții au spus că nici nu este nevoie ca Allah Preaînaltul să spună „Fii”, deoarece acel lucru se împlinește chiar înainte de a-l porunci. Observăm că Allah nu a spus că este Domnul unei singure lumi, ci a folosit pluralul „Lumilor”, deoarece nu există doar lumea noastră, a oamenilor, ci există și lumea animalelor, lumea jinnilor, lumea peștilor și tot ceea ce a fost creat.


Exegeza Coranului
Profesor Demirel Gemaledin


 
Transcriere audio non-textuală și editare text
Camelia Hejou

Comentarii