Pacea
și binecuvântarea lui Allah fie asupra profetului Muhammed, asupra
companionilor săi și a tuturor celor care merg pe drumul acestora până în Ziua
de Apoi!
INTRODUCERE:
Surat Al-Baqara este o sură
medinită şi, așa cum a spus savantul Ibn Abbas (Allah să fie mulțumit de el!),
este prima sură revelată în Medina, după emigrarea Profetuluiﷺ de la Meca la Medina. Perioada mecană se
întinde de la primul an al Profeției până la al treisprezecelea an, iar
perioada medinită a început odată cu emigrarea Profetului ﷺ la Medina și s-a încheiat
după zece ani, odată cu decesul lui.
Sura Al-Baqara este cea mai lungă sură din Coran fiind alcătuită
din 286 versete.
În traducere ”Surat Al-Baqara” înseamnă ”Capitolul Vacii” și a a
fost numită astfel după o întâmplare petrecută în vremea profetului Musa
(Moise, pacea lui Allah fie asupra sa!), descrisă în versetele 67 – 71, când Allah subhanahu wa taala le-a poruncit evreilor
din Banu Israil (fiii lui Israel) să
sacrifice o vacă.
Spre deosebite de surele mecane, în care Profetul ﷺ le-a vorbit oamenilor doar despre
Tewhid (Unicitatea lui Allah), despre bunul comportament și, de asemenea, le-a
vorbit foarte mult despre Ziua de Apoi, surele
medinite conțin foarte multe aspecte legate de jurisprudență, astfel că
savanții le-au numit ”Surele statului”. În Medina s-au pus bazele primului stat
islamic, iar Legislația Divină avea să fie implementată de Profet ﷺ treptat, s-a construit o
nouă societate musulmană, un stat bazat pe principiile islamului, s-au
legiferat legi și viața musulmanilor se organiza conform acestor principii, de
asemenea, s-au implementat reguli de comportament față de ”Oamenii
Cărții”, deoarece în Medina, pe lângă
musulmani și politeiștii pur mediniți, trăiau mulți evrei și creștini.
الم
1. Alif, Lam, Mim.
Cele trei litere ale alfabetului arab care deschid această sură
sunt specifice doar Sfântului Coran, se numesc ”litere deschizătoare” și le vom
regăsi de-a lungul citirii Coranului doar în anumite capitole . În momentul în
care cititorul recită aceste trei litere, treizeci de răsplăți îi sunt scrie,
conform hadisului autentic în care profetul Muhammed ﷺ a spus:
”Oricine citește o literă din Cartea lui Allah i se
va scrie pentru aceasta o faptă bună,
iar pentru acea faptă bună va primi zece răsplăți; și nu spun că "alif,
lam, mim" sunt o singură literă, ci "alif" este o literă,
"lam" este o literă, iar "mim" este o literă.”
Cele trei litere ”Alif, Lam, Mim”
nu au o definiție sau o traducere anume,
iar motivul pentru care au fost pogorâte în Sfântul Coran nu a fost deslușit
nici de către profetul Muhammed ﷺ .
De-a lungul istoriei au fost lansate
diferite ipoteze cu privire la semnificația acestor litere, iar savanții au
spus că, din întreg Coranul, acestea sunt cel mai des repetate în capitolul
Al-Baqara. Așadar, savanții nu au o formă clară de interpretare a acestor
litere, iar Profetul Muhammed ﷺ nu a spus ce înseamnă
aceste litere deoarece Allah ﷻ nu i-a transmis o explicație în acest sens.
Aceste litere reprezintă
o caracteristică unică a acestei Cărți sfinte - Coranul, și anume stilul
inimitabil - un miracol de la Allah ﷻ dăinuitor
până în Ziua de Apoi prin grija Lui Preaînaltul. Nu toate capitolele din
Sfântul Coran încep cu astfel de litere, ci doar acele capitole pe care
Allah ﷻ le-a ales.
Trei categorii de oameni sunt
descrise în versetele pe care le vom explica în continuare, și anume:
credincioșii, necredincioșii și ipocriții.
Versetele 2 – 5 vorbesc despre credincioși și răsplata acestora în
Ziua de Apoi și despre caracterul și clitățile pe care ar trebui să le aibă un
dreptcredincios.
ذَٰلِكَ
الْكِتَابُ لَا رَيْبَ ۛ فِيهِ ۛ هُدًى لِلْمُتَّقِينَ
2. Aceasta este Cartea, cea fără îndoială; Ea este
Călăuză pentru cei smeriţi,
În momentul în care intenționăm să citim o carte, implicit vom dori
să citim introducerea pentru a să afla
detalii despre autor și subiectul acelei
cărți. Allah subhanahu wa taala ne prezintă Coranul ca fiind ”Cartea, cea fără îndoială”, adică ne spune încă de
la început că Sfântul Coran nu este o Carte ce se bazează pe presupuneri, ci pe Adevăr, și
este dedicată celor evlavioși. Și cine sunt cei evlavioși – مُتَّقِين
?
”Muttaqin” are ca rădăcina ”taqwa”, care înseamnă îndepărtarea de
lucrurile rele, de păcate, de toate lucrurile pe care Allah Preaînaltul le-a
interzis.
Comentarii
Trimiteți un comentariu