Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra profetului Muhammed, asupra companionilor săi și a tuturor celor care merg pe drumul acestora până în Ziua de Apoi!
44.
Nu i-ai văzut, [o, Muhammed,] pe aceia cărora li s-a dat o parte din Carte, cum
cumpără ei rătăcirea şi voiesc ca şi voi să rătăciți de la drumul [drept]?
În limba arabă verbul ”a vedea” are două sensuri: exprimă atât simțul vizual de bază al omului (văzul
cu ochii), cât și ”văzul” cu inima. De exemplu, în surat Al-Fil, Allah
Preaînaltul spune: ”Oare n-ai văzut tu ce a făcut Domnul tău cu oamenii
elefantului?!”
Întrebarea este adresată profetului Muhammed ﷺ
pentru ca să ia aminte la acea istorisire, deoarece Profetul ﷺ nu avea cum să vadă un eveniment petrecut chiar în anul în care
s-a născut (numit și anul elefantului).
După cum bine știm una dintre calitățile Sfântului Coran
este retorica sa unică, prin care Allah Preaînaltul ne îndeamnă să luăm aminte;
uneori exprimarea este strict literală, alteori doar metaforică sau sub formă
de povestire, întrebare sau analogie, și de cele mai multe ori are același
subiect și același scop: atragerea atenției. Deși întrebarea din versetul de
față se adresează profetului Muhammed ﷺ,
ea este cuprinzătoare și atrage atenția tuturor oamenilor.
”O
parte din Carte” – având o istorie a religiilor
bine cunoscută, putem deduce foarte clar că se referă la cele două comunități (evrei
și creștini) - Ahlul Kitab (Oamenii
Cărții), cărora le-au fost trimise Cărțile Cerești: Psalmii lui David, Tora lui
Moise, Evanghelia lui Isus, pacea lui Allah fie asupra lor!, iar ultima Carte
Sfântă – Coranul – fiind trimisă profetului Muhammed ﷺ.
”Oamenii Cărții” sunt întrebați în acest verset de ce nu
au dat crezare profetului Muhammed ﷺ,
islamului și Coranului, deși au primit
Cărțile Sfinte.
1. Ei au refuzat să creadă în Allah Preaînaltul –
se referă la o etapă strict individuală – atunci când o persoană cunoaște și
este convinsă de adevăr, însă refuză să îl accepte.
2. Cumpără ei rătăcirea – a cumpăra ceva înseamnă
a intra în posesia unui lucru, plătind contravaloarea lui cu bani; dar cu ce
poți cumpăra rătăcirea? ”Oamenii Cărții” au avut în mâinile lor ”călăuzirea”,
însă au cumpărat cu ea rătăcirea. Și această etapă este tot una individuală,
fiindcă oamenii sunt liberi să facă ce vor cu credința lor.
3. Voiesc ca și voi să rătăciți de la calea dreaptă
– libertatea de alegere, conștiință și credință deja se restrânge – Allah
Preaînaltul scoate în evidență faptul că nu trebuie să obligăm alți oameni să
aibă convingerile sau credința noastră.
45.
Însă Allah îi cunoaşte mai bine pe duşmanii voştri şi Allah este de ajuns ca
Ocrotitor şi Allah este de ajuns ca Ajutor.
Allah Preaînaltul ne atrage atenția asupra existenței
”dușmanilor noștri”, adică acei ipocriți din comunitatea musulmană, care se
prefac a fi musulmani și pe care noi nu îi cunoaștem din cauza prefăcătoriei
lor. În vremea profetului Muhammed ﷺ,
dușmanii vădiți ai islamului erau quraișii, însă aceștia nu au făcut atât de
mult rău pe cât au făcut ipocriții din mijlocul comunității islamice, care se
prefăceau a fi musulmani când se aflau în preajma Profetului ﷺ și când plecau înjurau
islamul, pe musulmani și Profet ﷺ. Ei divulgau
secretele Profetului ﷺ către quraiși și tot
ei au fost cei care au părăsit câmpul de luptă de la Uhud. Acest comportament
există și în zilele noastre, de aceea putem observa existența numeroaselor
grupări așa-zis ”islamice”, care doresc să zdruncine credibilitatea islamului
și a profetului Muhammed ﷺ.
Musulmanii trebuie să înceapă trăirea credinței lor la
nivel individual și să stea departe de ceea ce văd la alții. Un mare teolog a
spus: ”Nu ar trebui să te intereseze atât de mult islamul pe care îl vezi la
alții, pe cât ar trebui să te intereseze islamul practicat de tine.”
Care este legătura dintre
”Allah îi cunoaşte mai bine pe duşmanii voştri şi Allah este de ajuns ca Ocrotitor şi Allah este de ajuns
ca Ajutor” – un
credincios nu ar trebui să se încreadă în nicio forță lumească umană, ci doar
în Allah subhanahu wa taala. Uneori privim către anumite persoane și ajungem să
sperăm că vom primi ajutor de la ele , însă este o gândire greșită, deoarece
trebuie să cerem mai întâi încrederea lui Allah Preaînaltul și mai apoi Allah
va face acele persoane să ne ofere ajutorul de care avem nevoie. Robul care se
roagă cu credință pentru un lucru, Allah va face ca acel lucru să ajungă la
picioarele lui. Când un om este bolnav, se gândește în primul rând cum să
ajungă la cel mai bun doctor și îl lasă pe Allah pe ultimul loc, când, de fapt,
ar trebui mai întâi să facă dua, să se roage la Allah să îndepărteze boala și
apoi să meargă la medic, și dacă Allah Preaînaltul hotărăște ca acel om să
devină sănătos, acest lucru se va întâmpla negreșit, căci bolnavului căruia i
s-a promis că se va vindeca, îi va veni la picioare doctorul.
Concluzie: trebuie să avem grijă ”să nu dăm apă la
moară” persoanelor care doresc să pună necazuri pe umerii musulmanilor și întotdeauna să ținem minte că îl avem pe
Allah ca cel mai bun Ocrotitor și El este de ajuns ca Ajutor.
Comentarii
Trimiteți un comentariu