Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra profetului Muhammed,
asupra companionilor săi și a tuturor celor care merg pe drumul acestora până
în Ziua de Apoi!
30.
Însă cel care săvârşeşte aceasta prin necumpătare şi fărădelege, pe acela Noi
îl vom face să ardă în Foc, căci pentru Allah aceasta este un lucru uşor!
-
cel care săvârşeşte aceasta – este vorba despre acei oameni
cărora Allah Preaînaltul le spune în versetul anterior* ”Nu vă mâncați averile voastre” - folosind această expresie metaforică Allah
Preaînaltul dorește de fapt o societate curată pornind de la individ. (*vezi
v.29)
De-a lungul
istoriei au existat multe ideologii care au tins către fericirea și prosperitatea
societății umane. Unii au spus că exemplul unui conducător bun este de ajuns ca
și acel popor să fie bun, alții au spus
că este de ajuns ca un grup mic de oameni să fie un exemplu bun și atunci
întreaga societate va deveni la fel de bună, însă islamul pornește de la baza
piramidei, familia, spunând că din exemplul unui bărbat bun alături de o femeie
bună se vor dezvolta generații la fel de bune. Astfel, dacă la baza acestei
piramide va fi un individ care va împlini cerințele lui Allah Preaînaltul și va
fi un exemplu pozitiv în societatea în care trăiește, toți oamenii din acea societate
îi vor urma exemplul. Datoria noastră ca musulmani este aceea de a chema
oamenii către bine și a-i îndepărta de la rău, așadar, nu trebuie să-i
îndepărtăm pe cei păcătoși, pe tirani, ci trebuie să avem grijă de ei, să le
fim alături și să-i îndemnăm la bine, pentru ca ei să nu mai împlinească acele păcate
sau nedreptăți, iar acest lucru se numește responsabilitate și este ceea ce
Allah Preaînaltul vrea de la noi.
- pentru Allah aceasta este un lucru uşor! – pentru
Allah Preînaltul este foarte ușor să îi pedepsească pe oamenii care împlinesc
păcate și nedreptăți, pentru că El este Creatorul omului, El a creat Iadul și
Paradisul și a așezat toate aceste lucruri într-o ordine perfectă; prin urmare,
noi trebuie să îi mulțumim Creatorului și trebuie să credem că, dacă El
Preaînaltul vrea să ne pedepsească, nu este greu să facă acest lucru și are tot
dreptul. Trebuie să ne rugăm tot timpul la Allah subhanahu wa taala să nu se
comporte cu noi în funcție de faptele noastre, ci în funcție de numele Sale, cu
care El s-a numit, Milosul, Milostivul.
31.
De vă veți feri de păcatele mari, care vă sunt oprite, vă vom ierta pentru
faptele voastre rele [mărunte] şi vă vom lăsa să intrați într-un loc nobil.
- De vă veți feri de păcatele mari - o
condiție a iertării păcatelor mărunte și
răsplata unui ”loc nobil” (Paradisul).
Acesta este un verset de care oamenii au nevoie în
permanență – nu este greu, dar nici foarte ușor să ne ferim de păcatele mari,
însă cu voință, răbdare și credință puternică, putem reuși. Chiar dacă omul
reușește să se abțină de la păcatele mari, simte totuși un sentiment de
vinovăție pentru păcatele mărunte și are o reținere în ceea ce privește
iertarea, de aceea Allah subhanahu wa taala vrea să elimine orice fel de
îndoială din sufletul acestuia și să îl convingă pe om că El Preaînaltul nu
este împotriva lui, ci alături de el, și încheie versetul cu o răsplată
minunată - ”...vă vom lăsa să intrați într-un loc nobil (Paradis)” –
pentru ca omul să își dea seama de Mila și Generozitatea Lui.
32.
Nu râvniți la ceea ce Allah a dăruit [cu harul Său] unora dintre voi mai mult
decât altora. Bărbații vor avea parte de ceea ce au agonisit şi femeile vor
avea parte de ceea ce au agonisit. Deci rugați-vă lui Allah pentru harul Său,
căci Allah pe toate le ştie.
Allah
Preaînaltul abordează latura umană, cu toate neajunsurile, poftele sau
nemulțumirile omului și modelează sufletul acestuia: Nu
râvniți la ceea ce Allah a dăruit [cu harul Său] unora dintre voi mai mult
decât altora.
Deoarece Allah
cunoaște perfect totul, El Preaînaltul l-a creat pe un om frumos și pe altul
urât, i-a dăruit unuia o voce melodioasă și altuia o voce aspră,
i-a dăruit unuia un trup puternic și altuia o
constituție slabă, El Preaînaltul l-a înzestrat pe unul cu inteligență, iar pe altul cu alte calități, unora le-a dat
bogăție, iar altora mai puține resurse, și toate aceste înzestrări se bazează
pe Înțelepciunea și Cunoașterea absolută a lui Allah Preaînaltul. Atunci când
oamenii încearcă să schimbe aceste lucruri nu fac decât să creeze haos,
dezordine, deoarece tendința omului de a-i invidia pe ceilalți din cauza
superiorității lor în orice lucru nu face decât să genereze gelozie,
competiție, dușmănie, luptă de clasă și altele, cu consecințe ca atare. Allah
subhanahu wa taala ne-a interzis invidia și ne spune în acest verset să nu
râvnim la binecuvântările celorlați oameni, ci să fim mulțumiți cu ceea ce am
primit de la El. Fiecare om a fost înzestrat cu ceea ce Allah Preaînaltul a
considerat că e mai potrivit pentru acea persoană, conform Cunoașterii absolute
pe care o deține.
Profetul
Muhammed ﷺ a ales să trăiască ca un om simplu și
sărac. Cu toate că era Profet și Allah Preaînaltul i-a oferit posibilitatea să
aleagă o viață plină de bogăție, el ﷺ
dormea pe o rogojină (un fel de covoraș împletit din paie) și familia lui avea
multe nevoi. Când Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a intrat în casa
Profetului ﷺ și a văzut că
dormea pe acel covoraș de paie, care îi lăsase urme pe corp, a început sp
plângă și ”Trimisul
lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) l-a întrebat: „De
ce plângi, o, Ibn Khattab (Omar)?” El (Allah să fie mulțumit de el!) i-a
răspuns: „O, Profet al lui Allah, cum să nu plâng? Acest covoraș a lăsat urme
pe trupul tău și aceasta este tot ceea ce deții, în timp ce Chosroe şi Cezar
trăiesc în belșug!” Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)
a spus: „O, Ibn Khattab (Omar), nu te bucură să afli că aceste lucruri sunt
pentru noi în Viața de Apoi și pentru ei în această viață?”
De asemenea, după
cum bine știm, ”Călătoria nocturnă – Isra al Miraj” a fost marcată de mai multe
evenimente, dintre care menționăm, legat de subiectul lecției, momentul în care
îngerul Jibril (as) i-a adus Profetului ﷺ
două vase de aur, unul cu lapte și altul cu vin, și i-a cerut să aleagă.
Profetul ﷺ a ales vasul cu lapte și l-a băut. Atunci
îngerul a spus: “Ai fost călăuzit
spre "natura lucrurilor" (Al-Fitrah) sau ai obținut
"naturalețea". Dacă ai fi ales vinul, poporul tău s-ar fi rătăcit”. Precum
Isa (as) și Musa (as), profetul Muhammed ﷺ a ales să trăiască ca un om simplu, alături
de cei simpli, a ales să fie bun, alături de cei buni și sărac, alături de cei
săraci. Adeseori Profetul ﷺ se ruga la Allah
Preaînaltul să trăiască și să moară sărac și să intre în Paradis alături de cei
săraci. Oare cine ar avea curaj să facă această dua (rugă) în zilele noastre? Atunci când omul dorește un lucru
sau îl apasă ceva, ar trebui să se roage la Allah Preaînaltul așa cum se ruga
Profetul ﷺ și cum ne-a învățat și pe noi să ne rugăm,
și să spună: ”O, Allah! Dacă acest lucru lumesc pe care mi-l doresc este bun
pentru viața și credința mea, ajută-mă să îl obțin, însa dacă acest lucru îmi
va aduce pierzanie în această viață și în Viața de Apoi, îndepărtează-mă de
el!” Citându-l pe Jabir Ibn ’Abdullah, el a spus: „Profetul ne-a învăţat să ne rugăm întotdeauna pentru
călăuzire, aşa cum ne-ar fi învăţat un capitol din Coran. El spunea: „Dacă
vreunul dintre voi intenţionează să-şi
asume o responsabilitate, să se roage două Rak’a (unitate de rugăciune) şi după
aceea să spună ruga: „O, Allah, caut îndrumare Ta în Ştiinţa Ta, şi caut forţă
în Puterea Ta şi îţi cer din favorurile Tale nepieritoare, căci cu adevărat Tu
Poţi, în timp ce eu nu pot, şi cu adevărat Tu Ştii, în timp ce eu nu ştiu, şi
Tu eşti Cunoscătorul celor nevăzute. O, Allah, dacă ştii că acest lucru (şi
menţionezi lucrul care te apasă) este bun pentru mine în religia mea, în viaţa
mea şi în sfârşitul ei, atunci porunceşte-l şi uşurează-l pentru mine şi
binecuvântează-mă cu el; şi dacă ştii că acest lucru este rău pentru mine, în
religia mea, în viaţa mea şi în sfârşitul ei atunci îndepărtează-l de mine, şi
îndepărtează-mă de el, şi hotărăşte pentru mine ceea ce e bine, oricare ar fi
acesta, şi fă-mă mulţumit cu acesta.”
Bărbații vor avea parte de ceea ce au agonisit şi femeile vor avea
parte de ceea ce au agonisit – după ce a vorbit de oameni și
invidie la modul general, Allah Preaînaltul vorbește despre proprietatea
individuală, fie că este vorba de bărbat sau femeie, soț sau soție, tată sau
fiu: fiecare persoană va deține lucrurile pentru care a muncit. Soțul are
obligația de a întreține familia; dacă și soția dorește să contribuie la
bunăstarea familiei, nimeni nu are dreptul să o împiedice, însă este doar
alegerea și nu obligația ei; ”ceea ce au agonisit”
se referă și la fapte bune sau păcate, nu neapărat doar la lucruri materiale, fapte
pentru care oamenii vor răspunde în mod individual. În cazul copiilor este
puțin diferit, și anume că până la vârsta pubertății ei nu sunt responsabili
pentru faptele lor, ci părinții; prin urmare, părinții vor da socoteală sau vor
primi răsplată pentru faptele copiilor, iar o educație bună, conform
prescripțiilor divine, va fi scrisă drept faptă bună pentru părinți.
Comentarii
Trimiteți un comentariu