Surat An-Nisaa' 4:5 - 7

 

Bismillahir  Rahmanir  Rahim!

Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra profetului Muhammed, asupra companionilor săi și a tuturor celor care merg pe drumul acestora până în Ziua de Apoi!

 

وَلَا تُؤْتُوا السُّفَهَاءَ أَمْوَالَكُمُ الَّتِي جَعَلَ اللَّهُ لَكُمْ قِيَامًا وَارْزُقُوهُمْ فِيهَا وَاكْسُوهُمْ وَقُولُوا لَهُمْ قَوْلًا مَعْرُوفًا

5. Și nu încredințați celor nepricepuți averile voastre, pe care Allah le-a făcut pentru voi mijloc de trai, ci hrăniți-i din ele, îmbrăcați-i şi spuneți-le lor vorbe cuviincioase!

Cei nepricepuți sunt cei care nu au capacitatea de a stabili justa valoare a lucrurilor, care nu înțeleg sau înțeleg cu greu ceva, astfel că ei nu pot decide dacă un lucru este corect sau nu.

Hrăniți-i din ele, îmbrăcați-i şi spuneți-le lor vorbe cuviincioase! – discriminarea între orfanii pe care îi au îngrijire tutorii și propriii copii ai acestuia este interzisă. Orfanul trebuie să beneficieze de aceeași îmbrăcăminte de calitate, pe care tutorele o cumpără copiilor săi, de aceeași hrană calitativă, de vorbe frumoase și de același ton blând în exprimare.

 

وَابْتَلُوا الْيَتَامَىٰ حَتَّىٰ إِذَا بَلَغُوا النِّكَاحَ فَإِنْ آنَسْتُمْ مِنْهُمْ رُشْدًا فَادْفَعُوا إِلَيْهِمْ أَمْوَالَهُمْ ۖ وَلَا تَأْكُلُوهَا إِسْرَافًا وَبِدَارًا أَنْ يَكْبَرُوا ۚ وَمَنْ كَانَ غَنِيًّا فَلْيَسْتَعْفِفْ ۖ وَمَنْ كَانَ فَقِيرًا فَلْيَأْكُلْ بِالْمَعْرُوفِ ۚ فَإِذَا دَفَعْتُمْ إِلَيْهِمْ أَمْوَالَهُمْ فَأَشْهِدُوا عَلَيْهِمْ ۚ وَكَفَىٰ بِاللَّهِ حَسِيبًا

6. Cercați-i pe orfani până ce ei ajung la vârsta căsătoriei şi dacă simțiți la ei judecată sănătoasă, încredințați-le bunurile lor! Nu le cheltuiți, risipindu-le cu nechibzuință, înainte ca ei să se facă mari! Cel care este înstărit să fie cumpătat, iar cel care este sărac să cheltuiască după cuviință. Iar atunci când le încredințați bunurile lor, să fie de față şi martori, şi Allah este de ajuns, pentru a ține socoteala.

Au fost stabilite două condiții pentru restituirea moștenirii orfanilor: una este legată de vârstă și cealaltă de rațiune.

Vârsta căsătoriei – din punct de vedere islamic vârsta potrivită pentru căsătorie este atunci când bărbatul/femeia are o minte dezvoltată într-atât încât să poată fi responsabil/ă și capabil/ă să aibă  grijă de el/ea și de familia nou întemeiată.

Judecată sănătoasă – probabil că o persoană poate avea capacitatea de a învăța să facă diferite afaceri de la o vârstă fragedă (de exemplu poate asimila noțiuni de vânzare-cumpărare de bunuri și poate munci în acest domeniu), astfel putem spune că  deja este un bun comerciant și poate realiza un venit din care să se poată întreține, însă acest lucru nu înseamnă că el deține și capacitatea de a întreține o familie.

Cercați-i – dacă un copil orfan  nu știe să aibă grijă de averea sa, nu va primi întreaga sumă de bani (moștenirea de la părinții decedați) –  încercarea constă în testarea capacității, care se va efectua în mai multe etape: i se dă la început o sumă mică de bani și se va observa modul în care acesta cheltuie banii (pe lucruri folositoare sau nefolositoare); treptat, când copilul va deveni capabil să-și administreze singur  bunurile, i se va returna integral  averea mpștenită de la părinții decedați.

Bunurile lor – în perioada preislamică exista obiceiul ca tutorele să ia toți bani orfanului; în cazul în care avea un frate și acesta deceda, considera că este cel mai îndreptățit să moștenească întreaga avere a acestuia, fără a face parte copiilor și soției defunctului.   Acest obicei încă se mai practică în zilele noastre, în unele zone, însă este interzis (haram). Allah subhanahu wa taala a interzis această moștenire indirectă și  a poruncit ca moștenirea defunctului  să revină copiilor săi, soției, familiei acestuia.

Nu le cheltuiți – tutorele nu are voie să cheltuie din averea orfanului pentru sine însuși.

Risipindu-le cu nechibzuință – adică manifestând o atitudine necugetată – savanții au spus că cei cumpătați ar putea spori averea orfanilor prin inevstiții chibzuite și acest lucru ar fi culmea lucrului făcut corect în aceste situații.

Un exemplu în acest sens este următoarea întâmplare: Un om a muncit o zi la o fermă de animale. Fiind grăbit, după ce a terminat ziua de muncă a plecat fără să-și primească răsplata pentru efortul depus. Neavând de unde să-l ia pe muncitor, fermierul a investit banii pe care-i datora acestuia cumpărând o oaie și un berbec, care mai apoi s-au transformat într-o turmă mare. După o vreme, muncitorul a revenit la fermă pentru a-și lua răsplata zilei de muncă și a rămas surprins când fermierul i-a dăruit turma de animale, considerând că este un preț prea mare pentru o singură zi de muncă.

Înainte ca ei să se facă mari – adică să devină responsabili și capabili să ia decizii corecte.

Cel care este înstărit să fie cumpătat – tutorele înstărit trebuie să aibă grijă de orfan fără a cheltui din averea acestuia; de asemenea, să fie chibzuit și în sensul că trebuie să aibă grijă de acest orfan așa cum are grijă de propriii copii, fără să facă absolut nicio diferență între aceștia.

Iar cel care este sărac să cheltuiască după cuviință - în cazul în care tutorele este foarte sărac și nu are cu ce să-și hrănească propria familie, i se permite să cheltuie din moștenirea orfanului o sumă minimă pentru supraviețuire (hrană și apă) și nimic mai mult, cu intenția returnării sumei de bani atunci când situația materială îi va permite acest lucru.

Iar atunci când le încredințați bunurile lor, să fie de față şi martori – averea orfanilor se restituie  în prezența martorilor, astfel nu va rămâne loc de interpretare (că s-ar fi restituit mai puțin din dreptul legal); ceea ce este clar în fața martorilor va fi clar și în Ziua de Apoi.

Allah este de ajuns, pentru a ține socoteala – o atenționare din partea lui Allah subhanahu wa taala pentru cei care nu sunt sinceri în alegerea martorilor și au diferite înțelegeri între ei în ceea ce privește mărturia, fiind părtinitori.

 

لِلرِّجَالِ نَصِيبٌ مِمَّا تَرَكَ الْوَالِدَانِ وَالْأَقْرَبُونَ وَلِلنِّسَاءِ نَصِيبٌ مِمَّا تَرَكَ الْوَالِدَانِ وَالْأَقْرَبُونَ مِمَّا قَلَّ مِنْهُ أَوْ كَثُرَ ۚ نَصِيبًا مَفْرُوضًا

7. Bărbaților le revine o parte din ceea ce au lăsat în urmă părinții și rudele; asemenea le revine și femeilor o parte din ceea ce au lăsat în urmă părinții și rudele, de va fi puțin ori mult; o parte anumită [li se cuvine].

În acest verset Allah Preaînaltul ne prezintă alte reglementări legale despre moștenire. 

  •  Nu doar  bărbații, ci și femeile au o parte în moștenire.
  • Moștenirea trebuie împărțită între toți moștenitorii, oricât de mică sau          neînsemnată ar fi.
  • Dreptul de moștenire devine valabil numai atunci când defunctul lasă în        urma lui un bun. 
  • Copilul nenăscut al defunctului are drept la moștenire.

Prin acest verset Allah subhanahu wa taala dorește să aducă liniște în familie, între rude; se evidențiază faptul că islamul încearcă întotdeauna să găsească o soluție justă în ceea ce privește dreptul la moștenire.


Este permis ca un musulman să moștenească un nemusulman?

În trecut, când savanții abordau astfel de subiecte, spuneau că un musulman nu are nicio legătură cu un nemusulman și nu are dreptul să îl moștenească, însă nu găseau dovezi puternice pentru acestă afirmație.

În ziua de astăzi, savanții au reluat acest subiect, ținând cont de faptul că mulți musulmanii trăiesc în comunități minoritare și au părinți nemusulmani.

După părerea savanților din trecut, ar fi haram (interzis) ca un musulman să moștenească averea rămasă în urma decesului părinților nemusulmani, însă astăzi, mulți dintre savanți spun că este permis ca un musulman să moștenească averea părinților săi nemusulmani  și este liber să dispună de această moștenire așa cum dorește, ba mai mult, este permis a se dona din această avere pe calea lui Allah subhanahu wa taala, dacă moștenitorul dorește acest lucru. Putem spune că această moștenire este o formă de rizq (înzestrare) pe care Allah Preaînaltul a direcționat-o către persoana musulmană, prin urmare este un caștig halal (permis), iar cu acest lucru sunt de acord majoritatea savanților.

Observație: Orice bun moștenit de un musulman de la părinții sau rudele nemusulmane trebuie să fie dintre lucrurile permise în islam.

 

 



 
Transcriere audio non-textuală și editare text
Camelia Hejou

Comentarii