- partea a V-a -
Bismillahir Rahmanir Rahim!
Pacea şi
binecuvântarea lui Allah fie asupra Profetului Muhammed ﷺ, cel care a fost trimis ca o îndurare pentru toate lumile și
cel ce va mijloci în Ziua de Apoi, asupra companionilor săi şi a tuturor celor
care merg pe drumul acestora până în Ziua de Apoi!
Cea mai sinceră
vorbă este Cuvântul lui Allah Preaînaltul şi cel mai bun exemplu este cel al
Profetului Muhammed, pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa! Toate invențiile în credință sunt bid’ah şi
duc către pierzanie, iar pierzania se termină în focurile Iadului; ceea ce este
mai puțin şi autentic, este mai bun decât ceea ce este mult şi nefolositor şi
tot ceea ce a promis Allah se va întâmpla şi nimeni nu se va putea împotrivi.
Spune Allah
Preaînaltul în Sfântul Coran pogorât:
O,
voi cei care credeţi! Fiţi cu frică de Allah, aşa cum se cuvine să fie frica de
El şi să nu vă săvârşiţi din viaţă decât fiind musulmani! (3:102)
O, voi, oameni! Fiți cu frică de Domnul vostru care
v-a făcut dintr-o singură ființă şi a făcut din aceasta şi pe perechea ei şi
care a răspândit din cele două [ființe] mulți bărbați şi femei! Fiți cu frică
de Allah în numele căruia vă conjurați [unii pe alții] și [fiți cu frică de
ruperea] legăturilor de rudenie, căci Allah este Veghetor peste voi [Raqib]!
(4:1) O, voi cei care credeți! Fiți cu frică de
Allah și spuneți vorbe adevărate. (33:70) O,
voi cei care credeți! Dacă sunteți cu frică de Allah, atunci El vă va da vouă
un Îndreptar și vă va șterge vouă faptele rele și vă va ierta, căci Allah este
dătător de har nemărginit. (8:29)
Curățirea sufletului prin rugăciune
Dragi frați și
surori întru islam, ne aflăm într-o criză deosebită, pe lângă cea materială și comportamentală,
în ceea ce privește sufletul nostru. Așa cum avem grijă de hrană, îmbrăcăminte,
casă, mașină și alte lucruri materiale, așa trebuie să avem grijă și de
sufletul nostru. O modalitate prin care ne putem curăța sufletul este
rugăciunea.
Ce înseamnă
rugăciunea?
De ce am primit această obligație de la Allah subhanahu wa taala?
În primul
rând trebuie să luăm aminte că rugăciunea este actul de adorare pe care Allah
subhanahu wa taala l-a impus tuturor credincioșilor și tuturor credincioaselor.
Rugăciunea este un complex de cuvinte și mișcări ce trebuie efectuate de cinci
ori pe zi, la anumite ore din timpul
zilei, iar aceasta este latura exterioară a rugăciunii (ce se poate vedea).
Oare Allah Preaînaltul vrea de la noi doar efectuarea acestor mișcări și un
simplu murmur de cuvinte prin care recităm diferite rugăciuni sau rugăciunea înseamnă
mai mult decât atât? Cu siguranță, Allah subhanahu wa taala vrea de la noi mai
mult decât atât, căci niște cuvinte și mișcări le poate face oricine, chiar și
un robot, însă Allah Preaînaltul nu vrea ca noi să fim precum roboții, ci vrea
să conștientizăm această rugăciune și să o împlinim cu sinceritate.
În
surat Surat Al-'Ankabut, versetul 45, Allah Preaînaltul spune: إِنَّ الصَّلَاةَ تَنْهَىٰ عَنِ الْفَحْشَاءِ وَالْمُنْكَرِ - Cu siguranță Rugăciunea
[As-Salat] împiedică de la ceea ce este ruşinos şi de la ceea ce este oprit. Poate
vă întrebați acum ce legătură are rugăciunea cu lucrurile pe care le facem noi
după ce ne-am rugat. Așa cum spune și versetul, cu siguranță comportamentul pe
care îl avem după ce am terminat de împlinit rugăciunea este strâns legat de
această rugăciune și cu siguranță rugăciunea îl îndepărtează pe om de minciună
și păcate. Fiecare dintre noi cunoaștem exemple de musulmani care împlinesc
toate rugăciunile la timpul lor, chiar și în moschee, însă nu au un comportament
adecvat. Și în ce constă acest comportament neadecvat? De exemplu, o persoană
spune: acel musulman care se roagă, minte și fură, ce vom răspunde la aceste
afirmații? Nivelul minim al credinței unei asemenea persoane ar trebui să fie
măcar un comportament bun în timpul efectuării rugăciunii, să nu mintă în
timpul rugăciunii, dacă în restul zilei acesta fură și minte.
Spune Allah Preaînaltul: الَّذِينَ
آمَنُوا وَتَطْمَئِنُّ قُلُوبُهُمْ بِذِكْرِ اللَّهِ ۗ أَلَا بِذِكْرِ اللَّهِ
تَطْمَئِنُّ الْقُلُوبُ - Pe cei ce
cred şi ale căror inimi sunt liniştite întru pomenirea lui Allah, căci prin
pomenirea lui Allah se liniştesc inimile. (13:28)
Rugăciunea
este o dovadă a credinței noastre, legătura dintre noi și Allah Preaînaltul,
care ne cheamă de cinci ori pe zi la rugăciune. Câți dintre noi trăim această
chemare la rugăciune - Azanul? Atunci
când ne aflăm în rugăciune, câți dintre noi conștientizăm cu sufletul cum
trebuie împlinită? Rugăciunea trebuie să liniștească inimile celor care se
roagă, dacă nu se întâmplă acest lucru înseamnă că acea rugăciune nu este una
adevărată și nu vom obține nici un beneficiu din împlinirea ei, așa cum spune
Profetul ﷺ: ”Câți dintre
cei care se roagă nu se aleg din rugăciune decât cu osteneală!” Și nu
pentru că nu s-a împlinit ruku sau sejde așa cum trebuie, ci pentru că acea
rugăciune nu a fost conștientizată, nu a
condus la liniștirea inimii, fiindcă nu l-am regăsit pe Creatorul nostru în
timpul rugăciunii.
Spune
Allah Preaînaltul în Sfântul Coran:
قَدْ
أَفْلَحَ الْمُؤْمِنُونَ - Fără
îndoială că izbândesc şi sunt fericiţi dreptcredincioşii,
الَّذِينَ هُمْ فِي صَلَاتِهِمْ
خَاشِعُونَ
- Care sunt smeriţi în Rugăciunea lor (23:1, 2)
Vor
izbândi și vor fi fericiți doar cei care sunt pioși în rugăciunea lor, iar
acest lucru trebuie să îl simțim în sufletele noastre.
الَّذِينَ إِذَا ذُكِرَ اللَّهُ
وَجِلَتْ قُلُوبُهُمْ وَالصَّابِرِينَ عَلَىٰ مَا أَصَابَهُمْ وَالْمُقِيمِي
الصَّلَاةِ وَمِمَّا رَزَقْنَاهُمْ يُنْفِقُونَ
Acelora care, atunci când este pomenit numele lui Allah, li se
cutremură inimile lor, acelora care rabdă ceea ce-i loveşte şi acelora care
plinesc Rugăciunea [As-Salat] şi din cele cu care i-am înzestrat Noi fac
milostenie. (22:35)
Când
se vorbește în Sfântul Coran despre rugăciune, nu se spune despre cei care ”au
făcut” rugăciunea, ci despre cei care ”au împlinit” rugăciunea, căci
rugăciunea nu constă doar în mișcări și cuvinte, ci pentru ca ea să fie
”împlinită” în adevăratul sens al cuvântului are nevoie trăire și
conștientizare.
Rugăciunea
care ne curăță cu adevărat sufletul este rugăciunea împlinită așa cum ne-a spus
Allah Preaînaltul și cum ne-a învățat profetul Muhammed ﷺ, cu inimile prezente, cu smerenie totală în fața lui Allah
subhanahu wa taala și khușu (concentrare profundă): ”Rugăciunea este actul de
adorare în care credinciosul nu stă mândru în fața lui Allah Preaînaltul, ci
plin de sfială”, ceea ce înseamnă că acesta conștientizează prezența
Creatorului.
Profetul
ﷺ l-a întrebat într-o zi pe un companion: Cum ai îndiminețat azi, o, Abu Haris? Acesta a
răspuns: ”O, Profetule, am îndiminețat plin de
iman (credință).” Profetul ﷺ
a zis: Fiecare cuvânt conține un adevăr; care
este adevărul spuselor tale? ” Abu Haris (Allah să fie mulțumit de
el!) a spus: O, Trimis al lui Allah, dacă mă
așez la rugăciune, simt că stau în fața lui Allah Preaînaltul, parcă văd Sirat
al-Mustaqim (drumul cel drept) pe care urmează să merg, simt că deasupra
capului meu stă ملك الموت (Regele Morții), pregătit să-mi ia sufletul, parcă
văd Paradisul și simt căldura focului din Iad. Profetul
ﷺ a spus: O,
Abu Haris, tu ai înțeles cu adevărat rugăciunea, ține-te bine de aceste
lucruri!”
Pentru
a reuși să împlinim o rugăciune în adevăratul sens al cuvântului, care să fie primită
de Allah subhanahu wa taala, trebuie să cunoaștem sensurile rugăciunii și să ne
străduim cât de mult putem să le punem în practică.
Sensurile
rugăciunii
حضور القلب - Hudur
al qalb – să trăim rugăciunea cu inima și sufletul, să conștientizăm faptul
că ne aflăm în timpul rugăciunii și să realizăm că ne rugăm, altfel acea
rugăciune nu este primită.
التفهم - At
tafahum – să înțelegem sensurile din limba arabă a tot ceea ce spunem în rugăciune și să ne străduim
să împlinim rugăciunea precum Omar, Abu Bakr sau Osman (Allah să fie mulțumit
de ei!), și vom vedea diferența.
التعظيم - At
teaziim – preamărirea lui Allah subhanahu wa taala - ceea ce înseamnă că
trebuie să realizăm în fața cui stăm în timpul
rugăciunii și să conștientizăm onoarea ce ne-a fost oferită - aceea de a sta în fața Creatorului.
الهيبة - Al
haybah – să avem teamă de Allah Preaînaltul.
الرجاء - Ar
ragea – să avem speranță la Mila și
Îndurarea lui Allah subhanahu wa taala, căci Allah este Milos,
Îndurător, Blând și Iubitor.
الحياء - Al
haya – sfiala – rugăciunea să fie împlinită cu sfială și modestie, nu
cu un sentiment de mândrie. Când ridicăm mâinile către Allah Preaînaltul în
rugile noastre, să lăsăm în urmă toate problemele lumești, poate e greu, dar nu
imposibil, prin exercițiu constant putem reuși.
”Cu smerenie mi-am întors faţa spre Cel care a creat cerurile şi
Pământul şi nu mă aflu printre cei care-I fac asociaţi lui Allah. Cu adevărat,
rugăciunea mea, jertfa mea, viaţa mea şi moartea mea sunt pentru Allah,
Stăpânul lumilor, care nu are pe nimeni egal; aceasta mi-a fost poruncit şi sunt
dintre cei care se supun. O, Allah, Tu eşti Stăpânul Absolut, nu există altă divinitate
în afară de Tine. Tu eşti Domnul meu şi eu sunt robul Tău. Mi-am nedreptăţit
sufletul şi mi-am recunoscut păcatele, aşa că iartă-mi toate păcatele, căci
nimeni nu iartă (păcatele) în afară de Tine. Condu-mă spre cele mai minunate dintre
virtuţi, căci nimeni nu mă poate conduce spre ele în afară de Tine, şi îndepărtează-mă
de cele mai josnice dintre însuşiri, căci nimeni nu mă poate îndepărta de ele
în afară de Tine. Iată-mă, răspund chemării Tale, fericit să te slujesc. Tot
binele se află în mâinile Tale şi răul nu vine de la Tine. Exist prin voia Ta
şi la Tine mă voi întoarce. Slăvit şi Preamărit eşti Tu, caut iertarea Ta şi mă
căiesc la Tine.”
Profesor Demirel Gemaledin
Comentarii
Trimiteți un comentariu