Surat Al 'Imran 3:163 – 165

 

 


Bismillahi Rahman Rahim!

Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra profetului Muhammed, asupra companionilor săi și a tuturor celor care purced pe drumul acestora până în Ziua de Apoi!

 

هُمْ دَرَجَاتٌ عِنْدَ اللَّهِ ۗ وَاللَّهُ بَصِيرٌ بِمَا يَعْمَلُونَ

163. Ei sunt [pe] trepte [diferite] la [răsplata lui] Allah şi Allah vede bine ceea ce fac ei.

În versetul anterior am vorbit despre oamenii pe care Allah Preaînaltul i-a împărțit în două categorii: cei care doresc să obțină mulțumirea lui Allah subhanahu wa taala și cei care îi întorc spatele manifestându-și nemulțumirea și  atragând astfel mânia lui Allah Preaînaltul. Începutul versetului ”Ei sunt pe trepte diferite la răsplata lui Allah” redă foarte clar diferența dintre cele două categorii: credincioși și necredincioși; fiind vorba despre răsplată, aceste  ”trepte diferite” diferențiază la rândul lor aceste două categorii de oameni prin rangul oferit de Allah Preaînaltul în Viața de Apoi (în Rai sau în Iad):

- în Rai oamenii vor fi așezați pe trepte diferite, iar dintre cei care care se vor afla pe cea mai înaltă treaptă a Paradisului vor fi companionii, martirii, savanții (și în această categorie nu se vor afla orice savanți, ci doar cei devotați, practicanți, sinceri) și toți evlavioșii; acest nivel îl putem atinge oricare dintre noi prin sinceritate, devoțiune și voința de a obține mulțumirea lui Allh subhanahu wa taala;

- oamenii care se vor afla în Iad, de asemenea, vor fi așezați pe diferite niveluri: unii dintre ei vor fi chinuiți mai mult, alții mai puțin, iar formele de chin vor fi diferite.

Allah vede bine ceea ce fac ei – din nou Allah subhanahu wa taala subliniază faptul că nu este necesar și nici important ca alți oameni să vadă faptele noastre, ci este de ajuns ca El Preaînaltul să vadă, și cu siguranță Allah vede tot -بَصِير   - unul dintre frumoasele epitete ale lui Allah – Al Basir – Cel care vede tot – și când vorbim despre vederea lui Allah nu ne vom întreba dacă Allah are doi ochi cu care vede asemeni omului, deoarece atributele Lui sunt diferite față de ceea ce cunoaștem noi în această lume, simțurile Lui nu sunt limitate și nici condiționate ca ale oamenilor,  El Preaînaltul este cu totul altfel decât ne-am putea închipui noi, de aceea este foarte important ca noi să conștientizăm că Allah vede și să ne oprim la această conștientizare, fără a intra în alte detalii. Faptul că doar Allah trebuie și vede toate faptele noastre ar trebui să ne dea un sentiment de încredere. Probabil de multe ori vi s-a întâmplat să faceți o faptă bună, care nu a fost apreciată sau intenția voastră a fost interpretată greșit, nu-i așa? Oare ce s-ar fi întâmplat dacă omul ar fi avut posibilitatea să vadă absolut toate faptele pe care le împlinesc ceilalți, așa cum le vede Allah subhanahu wa taala? Pentru a înțelege de ce doar Allah vede și doar El Preaînaltul trebuie să vadă toate faptele oamenilor, vă invit la un exercițiu de imaginație:  comparați Cartea în care sunt scrise și păstrate toate faptele oamenilor până în Ziua de Apoi cu un server prin intermediul căruia toți utilizatorii care sunt conectați în rețea au acces în timp real  la toate faptele noastre. Oare acest lucru nu ar însemna o mare rușine pentru noi? Elhamdulillah că doar Allah Preaînaltul vede păcatele noastre și doar El poate ierta aceste păcate!

 

لَقَدْ مَنَّ اللَّهُ عَلَى الْمُؤْمِنِينَ إِذْ بَعَثَ فِيهِمْ رَسُولًا مِنْ أَنْفُسِهِمْ يَتْلُو عَلَيْهِمْ آيَاتِهِ وَيُزَكِّيهِمْ وَيُعَلِّمُهُمُ الْكِتَابَ وَالْحِكْمَةَ وَإِنْ كَانُوا مِنْ قَبْلُ لَفِي ضَلَالٍ مُبِينٍ

164. Allah Şi-a arătat bunăvoinţa faţă de credincioşi, trimiţându-le un profet chiar din mijlocul lor, care să le recite versetele Sale, să-i curăţească şi să-i înveţe Cartea şi Înţelepciunea, chiar dacă au fost mai înainte în rătăcire învederată.

Allah subhanahu wa taala a trimis oamenilor, prin bunăvoința Sa, un Mesager – profetul Muhammed ().

De multe ori oamenii desconsideră lucrurile firești: desconsideră sănătatea până când se îmbolnăvesc, timpul liber, puterea fizică, văzul, auzul, până când le pierd total sau parțial. Cele mai multe exemple de desconsiderare ale acestor lucruri naturale le găsim chiar în islam. Persoanele născute în această religie, mai mult sau mai puțin practicante, se declară musulmani fiindcă așa s-au născut, însă nu realizează valoarea credinței și religiei islamice. Cei care au ales cu sinceritate această religie se diferențiază de cei menționați prin conștientizare -  ei și-au dat seama de măreția islamului, au conștientizat această religie și au îmbrățișat-o.

Când Allah Preaînaltul spune că a trimis oamenilor credincioși un Profet, înseamnă că existau oameni credincioși și înainte de venirea islamului, iar acești credincioși erau cei care urmau religia profetului Ibrahim/Avraam (pacea lui Allah fie asupra sa!); ei căutau cu ardoare să îl găsească pe Allah Preaînaltul și pe profetul Său (), iar acest lucru s-a întâmplat așa cum spune și versetul, prin bunăvoința lui Allah. Un lucru foarte important despre care Allah a ținut să menționeze în acest verset referitor la profetul Muhammed () este alegerea acestuia dintre oamenii neamului său – ”din mijlocul lor” - atunci când un Profet se naște în sânul unei comunități, primii care ar trebui să creadă în el sunt membrii acelei comunități, deoarece ei cunosc descendența acestuia.

În continuare sunt enumerate sarcinile unui Profet:

- să le recite versetele Sale – Coranul;

- să-i curăţească – nu de păcate, ci să curățească comportamentul lor, obiceiurile din perioada preislamică, să îi învețe ce este bine și ce este rău, să le arate drumul cel bun;

- să-i înveţe Cartea  – Coranul (teoria) și Înțelepciunea – Sunnah /Tradiția profetului Muhammed (practica).

Chiar dacă au fost mai înainte în rătăcire învederată  - într-un mod subtil, acest sfârșit de verset se referă la acea categorie de oameni care au aderat la islam din sinceritate și prin conștientizare, chiar dacă mai înainte aceștia s-au aflat într-o rătăcire clară.

 

أَوَلَمَّا أَصَابَتْكُمْ مُصِيبَةٌ قَدْ أَصَبْتُمْ مِثْلَيْهَا قُلْتُمْ أَنَّىٰ هَٰذَا ۖ قُلْ هُوَ مِنْ عِنْدِ أَنْفُسِكُمْ ۗ إِنَّ اللَّهَ عَلَىٰ كُلِّ شَيْءٍ قَدِيرٌ

165. Când o nenorocire v-a lovit - dar voi aţi lovit altă dată de două ori pe-atât! - aţi zis: “De unde a venit aceasta?”. Spune-le lor: “A venit de la voi înşivă!”. Allah are putere peste toate!

Cu acest verset revenim la bătălia de la Uhud și Badr.

Când o nenorocire v-a lovit – se referă la bătălia de la Uhud.

- dar voi aţi lovit altă dată de două ori pe-atât! – face referire la bătălia de la Badr.

“De unde a venit aceasta (nenorocirea, încercarea)?” – de multe ori auzim sau ne punem această întrebare și ni se pare foarte naturală, însă ea nu ar trebui să existe în inimile noastre.  Încercările trebuie acceptate cu răbdare și mulțumire pentru tot ceea ce Allah a hotărât pentru noi în această lume, fie că sunt bucurii sau nenorociri, împliniri sau dezamăgiri. Allah Preaînaltul știa foarte bine că oamenii își vor pune acest gen de întrebări, așa că îl îndeamnă pe profetul Muhammed () să le răspundă oamenilor la această întrebare: “A venit de la voi înşivă!” după cum bine vă amintiți, în bătălia de la Uhud arcașii nu au ascultat de Profet, iar ceea ce s-a întâmplat ulterior s-a datorat acestei nesupuneri. Similar, pentru unele lucruri rele sau nedreptăți care se întâmplă în comunitate purtăm și noi o vină indirectă deoarece nu reacționăm la momentul oportun pentru a îndrepta acel comportament înainte ca răul să fie împlinit. Profetul Muhammed () le-a spus într-o zi companionilor: ”Fiți alături de cel nedreptățit și de cel care nedreptățește!” Companionii au întrebat: ”O, Profetule! Să fim alături (să îl ajutăm) de cel nedreptățit, dar cum să fim alături de cel care nedreptățește?” Profetul le-a spus: ”Să-l opriți de la împlinirea nedreptății (păcatelor)!”

Pe vremuri erau savanți care spuneau: ”Înțelegeam că am greșit față de o persoană din comportamentul (nesupunerea) animalului pe care îl călăream.” Prin urmare, multe necazuri care se abat asupra noastră sunt datorate fie faptelor noastre, fie sunt încercări de la Allah subhanahu wa taala. Destinul poate fi schimbat prin dua și apropiere de Allah Preaînaltul, așadar trebuie să depunem efort constant pentru a putea îmbunătăți și a ține pasul cu acest destin.

 

 

Exegeza Coranului 

Profesor Demirel Gemaledin

 

Transcriere audio non-textuală și editare

Camelia Hejou

Comentarii