Bismillahir
Rahmanir Rahim!
Pacea şi
binecuvântarea lui Allah fie asupra Profetului Muhammed, cel care a fost trimis
ca o îndurare pentru toate lumile și cel ce va mijloci în Ziua de Apoi, asupra
companionilor săi şi a tuturor celor care purced pe drumul acestora până în
Ziua de Apoi!
زُيِّنَ لِلنَّاسِ حُبُّ ٱلشَّهَوَٲتِ مِنَ ٱلنِّسَآءِ وَٱلْبَنِينَ وَٱلْقَنَطِيرِ ٱلْمُقَنطَرَةِ مِنَ ٱلذَّهَبِ وَٱلْفِضَّةِ وَٱلْخَيْلِ ٱلْمُسَوَّمَةِ وَٱلْأَنْعَمِ وَٱلْحَرْثِۗ ذَٲلِكَ مَتَعُ ٱلْحَيَوٲةِ ٱلدُّنْيَاۖ وَٱللَّهُ عِندَهُۥ حُسْنُ ٱلْمَابِ
14. Frumoasă a fost făcută să pară în ochii oamenilor dragostea
pentru cele jinduite - femeile, progeniturile, multe grămezi de aur şi argint,
caii de rasă aleasă, animalele şi ogoarele. Acestea sunt plăcerea vieţii celei
pământeşti, în vreme ce la Allah este buna întoarcere.
În acest verset, Allah ﷻ
vorbește despre o latură pe care ar trebui să o aibă fiecare credincios: să
știe către ce anume ar trebui să își canalizeze dragostea.
Este cunoscut faptul că de-a lungul timpului oamenilor în
general, și comunității profetului Muhammed ﷺ
în special, li s-au oferit aceste plăceri lumești drept încercare în această
viață. Allah ﷻ spune foarte clar în
acest verset că aceste încercări au fost trimise ca un test pe care oamenii
trebuie să încerce să îl treacă cu bine:
· li s-a înfrumusețat — زُيِّنَ (zuyyina) — din care
înțelegem că această înfrumusețare conține o cu totul altă realitate, iar
frumusețea acestor plăceri lumești nu ar trebui privită sub această formă.
·
tuturor oamenilor — لِلنَّاسِ (lin-nas) —
indiferent de religie și nu neapărat doar credincioșilor.
Această dragoste a oamenilor a fost dinainte programată să se
concentreze asupra lucrurilor enumerate în verset: femeile și copiii,
bogățiile, pământurile sau animalele, lucruri cu care oamenii se mândresc și se
laudă în fața altor oameni. Toate acestea reprezintă doar un test pe care
oamenii trebuie să îl treacă.
Menționarea femeilor ca un test în această viață nu înseamnă că
încercarea nu constă și în bărbați. Atât femeile, cât și bărbații se mândresc
și se laudă cu averile lor, cu copiii și realizările acestora, cu caii de rasă,
pământurile sau animalele lor. Prin urmare, atât femeile, cât și bărbații vor
da socoteală deopotrivă în fața lui Allah ﷻ
pentru faptele lor.
Allah ﷻ spune despre toate
aceste lucruri că ele nu sunt decât plăcerea vieții celei pământești — مَتَاعُ ٱلْحَيَوٰةِ ٱلدُّنْيَا
(mata'ul-hayatid-dunya) — care mai înseamnă și toate acele lucruri pe care omul
le poate sustrage, dobândi, câștiga sau cumpăra în această viață pământească
trecătoare. În vreme ce la Allah este buna întoarcere — وَٱللَّهُ عِندَهُۥ حُسْنُ ٱلْمَـَٔابِ (wa-Llahu 'indahu
husnul-ma'ab) — unde ma'ab din punct de vedere lingvistic înseamnă întoarcere,
însă mai poate avea sensul de adevărata răsplată. În momentul în care omul îi
trimite lui Allah ﷻ fapte, aceste fapte
se întorc la el într-o formă sau alta: cine trimite fapte bune va primi o
răsplată bună, iar cine trimite fapte mai puțin bune, acele fapte vor fi mai
puțin sau deloc răsplătite, sau poate chiar pedepsite. De aceea în verset se
spune husnul-ma'ab — buna întoarcere.
Din momentul în care un credincios statornicește în gândirea sa
această balanță — plăcerile lumești pe de o parte, și mulțumirea lui Allah ﷻ pe de altă parte — oare ce va conta mai
mult pentru el? Este evident faptul că a-L mulțumi pe Allah ﷻ atârnă mai greu în această balanță. Dacă omul se îmbogățește cu
tot ceea ce Allah ﷻ a enumerat în acest
verset, nu este niciun păcat, atât timp cât aceste averi nu vor fi cele care îl
conduc pe un drum greșit pe credincios. Allah ﷻ
nu a interzis bogăția, dimpotrivă, a încurajat-o prin muncă cinstită și
câștiguri halal, însă acest test este cel mai greu de trecut. Din păcate, mulți
oameni pierd acest examen și ajung să decadă în fața comunităților, indiferent
de religia lor; ei ajung să își piardă principiile umane doar pentru a câștiga
mai mult.
Allah ﷻ ne transmite prin
intermediul acestui verset că trebuie să fim generoși, nu zgârciți, trebuie să
fim miloși, nu răi. Astfel, El Preaînaltul deschide ochii oamenilor și le spune
că aceste plăceri enumerate în verset sunt trecătoare și doar la Allah ﷻ este adevărata întoarcere, adevărata
răsplată și mulțumire. Un om poate trăi bogat în această lume trecătoare, însă
nu trebuie să uite niciodată că are un rol al credinței în această comunitate.
De asemenea, profetul Muhammed ﷺ ne-a încurajat să fim
dintre cei buni, darnici, dintre cei care oferă sprijin și ajutor fraților sau
surorilor alături de care conviețuiesc în această comunitate.
Profetul Muhammed ﷺ
a transmis oamenilor lucrurile de care el se teme, pentru ca aceștia să nu cadă
pradă acestor păcate, iar lucrurile de care s-a temut cel mai mult, atât pentru
oamenii din comunitatea sa, pentru cea imediat următoare, cât și pentru cea
care va veni până în Ziua de Apoi, au fost lucrurile enumerate în acest verset.
قُلْ أَؤُنَبِّئُكُمْ بِخَيْرٍ مِنْ ذَٰلِكُمْ ۚ
لِلَّذِينَ اتَّقَوْا عِنْدَ رَبِّهِمْ جَنَّاتٌ تَجْرِي مِنْ تَحْتِهَا
الْأَنْهَارُ خَالِدِينَ فِيهَا وَأَزْوَاجٌ مُطَهَّرَةٌ وَرِضْوَانٌ مِنَ اللَّهِ
ۗ وَاللَّهُ بَصِيرٌ بِالْعِبَادِ
15. Spune: „Pot eu să vă vestesc ceva mai bun decât acestea?
Aceia care sunt cu frică au de la Domnul lor grădini pe sub care curg râuri, în
care vor avea veşnic sălaş, şi soţii curate şi mulţumirea lui Allah, căci Allah
este Cel care îi Vede Bine [Al-Basir] pe robii Săi,”
În
legătură directă și ca o continuare a versetului anterior, acest verset descrie
ce le pregătește Allah ﷻ oamenilor în Ziua de
Apoi, pentru a-i încuraja să iasă din atracția plăcerilor lumești. Astfel, sunt
enumerate mai întâi caracteristicile celor care își vor da seama de valorile pe
care Allah ﷻ le deține și le va dărui acelora care sunt
cu frică la Domnul lor.
Deși
topica cuvintelor din această propoziție, în traducerea sensurilor în limba
română, nu a reușit să exprime toate sensurile din limba arabă, vom încerca să
explicăm ce înseamnă această frică la Allah ﷻ.
În limba arabă, عِندَ (inda) înseamnă la;
sensul exprimă frica la Allah subhanahu wa ta'ala — ٱتَّقَوْاْ
عِندَ رَبِّ (ittaqaw inda Rabbi) — cu frică la Domnul. Observăm că în
traducere nu citim „frică de Allah”, ci „frică la Allah”.
Mica
diferență în acest joc de cuvinte o putem exemplifica astfel: o persoană își dă
seama că a făcut o greșeală față de Allah ﷻ,
față de părinți sau față de altcineva, și stă în fața acestora cu un puternic
sentiment de vinovăție. Însă ea nu stă cu acel sentiment de teamă față de
pedeapsa lui Allah ﷻ, fiindcă socoteala
încă nu a început, ci cu un sentiment mult mai puternic, un sentiment profund
de rușine doar la gândul că va sosi momentul în care se va prezenta în fața lui
Allah Preaînaltul și va trebui să dea socoteală pentru greșeala ei.
Într-o
formă expresivă, Allah ﷻ descrie în continuare
acele grădini — جَنَّاتٌ (jannat) — pe sub
care curg râuri. Pentru a fi frumoasă, bogată și verde, o grădină are nevoie de
apă și soare. Însă, dacă observăm cu atenție, de cele mai multe ori când se
vorbește despre grădini în Coran, vom găsi această descriere: „grădini pe sub care
curg pâraie”. Nu este menționat soarele, deoarece soarele există mereu, însă
apa nu o găsim în toate locurile acestui pământ. Faptul că ea nu lipsește din
grădinile Paradisului scoate în evidență perfecțiunea acestor grădini în care
cei menționați în verset vor trăi pentru totdeauna — خَالِدِينَ
فِيهَا (khalidina fiha) — în care vor avea veşnic sălaş.
De
asemenea, ei vor avea soții curate. În traducerea sensurilor în limba română, وَأَزْوَاجٌ (wa-azwaj) a fost tradus „soții”. În limba
arabă, أَزْوَاجٌ (azwaj) înseamnă
„perechi” și este pluralul substantivului zawj (زوج).
Astfel, versetul poate fi interpretat în funcție de cititor: dacă cititorul
este de gen masculin, substantivul din verset va avea genul feminin, iar dacă
cititorul este de gen feminin, substantivul din verset va fi de gen masculin.
Adjectivul
„curat/e” — مُطَهَّرَةٌ (mutahharatun) —
atribuit substantivului „soț/soții” înseamnă că Allah ﷻ
o va lăsa pe soție, dacă a fost dreptcredincioasă, să trăiască în Paradis
alături de soțul pe care l-a avut în această lume și invers, dacă soțul a fost
dintre cei dreptcredincioși. De-a lungul vieții, soțul și soția ajung să se
cunoască în diverse ipostaze, iar unele caracteristici ale unuia dintre soți
ajung să placă mai mult sau, dimpotrivă, să displacă din diverse motive
celuilalt. Acest lucru nu se va mai întâmpla în Viața de Apoi; nu va mai exista
absolut nicio însușire a unuia dintre soți care să displacă celuilalt, ei vor
fi deopotrivă مُطَهَّرَةٌ (mutahharatun) —
preacurați.
Următorul
și cel mai important lucru pe care Allah ﷻ
spune că îl va dărui oamenilor — celor cu frică la Allah — în Paradis va fi رِضْوَانٌ مِّنَ ٱللَّهِ (ridwanun mina-llah)
— mulţumirea lui Allah, așa cum reiese și din următorul hadis autentic relatat
de al-Bukhari şi Muslim:
Abu
Sa‘id Al-Khudri (Allah să fie mulţumit de el) a relatat că profetul lui Allah
(pacea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Cu
siguranţă, Allah se va adresa locuitorilor Paradisului: «O, locuitori ai
Paradisului!». Ei vor spunee: «Aici suntem şi suntem ca să Te mulţumim, iar
bunătatea se află în mâinile Tale!». El îi va întreba: «Sunteţi mulţumiţi?». Ei
vor răspunde: «De ce nu am fi mulţumiţi, o, Allah, de vreme ce ne-ai oferit
ceea ce nu ai oferit niciuneia dintre creaţiile Tale?». Apoi El va spune: «Nu
aţi dori să vă dăruiesc ceva mai bun decât acestea?». Ei vor spune: «O, Allah!
Ce este mai bun decât atât?». El va spune: «Mulţumirea mea este cu voi, nu voi
fi niciodată supărat pe voi»”.
Similar,
într-un alt hadis, profetul Muhammed ﷺ
spune că se va auzi vocea lui Allah subhanahu wa ta'ala, după ce oamenii
Paradisului vor fi intrat în Paradis și oamenii focului în Iad, care îi va
întreba pe oameni: „Nu aţi dori să vă dăruiesc ceva
mai bun decât acestea?”. Ei vor spune: „O, Allah! Ce este mai bun decât atât?”,
iar El Preaînaltul le va spune: „Înfățișarea mea” și va permite
dreptcredincioșilor să îl vadă, iar ei nu se vor mai sătura privind la fața lui
Allah subhanahu wa ta'ala.
Obiectivul
către care ar trebui să tindă fiecare dintre noi în această viață, în orice
clipă, vorbă și faptă, este mulțumirea lui Allah ﷻ:
adorându-L pe Allah ﷻ, iubindu-L,
ascultându-L și încercând să împlinim cât mai multe fapte bune de dragul lui
Preaînaltul, urmând și punând în practică Coranul și Tradiția profetului
Muhammed ﷺ.
Comentarii
Trimiteți un comentariu