%20(3).png)
RIBA (dobânda)
Bismillahir Rahmanir Rahim!
Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra profetului Muhammed, asupra companionilor săi și a tuturor celor care merg pe drumul acestora până în Ziua de Apoi!
275. "Cei care mănâncă din camătă nu se vor ridica [în Ziua
de Apoi] decât așa cum se poticnește cel atins de Șeitan și această [pedeapsă]
pentru că ei zic: "Și negustoria e ca și camăta", în vreme ce Allah a
îngăduit negoțul, dar El a oprit camăta. Cei cărora le vine povață de la Domnul
lor și se opresc, aceia au [iertare] pentru ceea ce au făcut mai înainte și
lucrul lor este la Allah [pentru judecată], dar cei care o fac mai departe,
aceia vor fi oaspeții Focului și ei în el vor rămâne veșnic."
Conform terminologiei islamice "dobânda" înseamnă a obține un anumit profit fără a depune efort sau fără a presta o activitate în schimbul său. Dobânda este condiţia de bază pentru care băncile și cămătarii împrumută bani pentru un anumit interval de timp. Riba (dobânda, camăta - câștigul din bani nemunciți) se practica și nu era interzisă în vremea islamului timpuriu. Allah subhanahu wa ta'ala a pogorât aceste versete pentru a pune capăt acestui tip de tranzacții și a interzis cu desăvârșire practicarea acestor împrumuturi cu dobândă, indiferent dacă ele au loc între oameni (cu caracter de datorii) sau între oameni și instituțiile financiare (bănci, birouri de credite - așa cum se practică în zilele noastre).
Împrumutul între oameni
Când se
transformă datoriile în
riba?
Exemplu: O
persoană împrumută
o sumă de bani altei persoane pentru un anumit
interval de timp. La sfârșitul
intervalului de timp stabilit de comun acord între cele două persoane - creditor
(cel care a acordat împrumutul) și debitor (cel care trebuie să
restituie împrumutul) - debitorul nu are posibilitatea să restituie banii.
Creditorul îl condiționează: să restituie împrumutul pe loc fără nici un plus
peste valoarea totală inițială sau să plătească o sumă mai mare în schimbul prelungirii
termenului de restituire a sumei de bani împrumutate. Suma de bani adăugată
sumei inițiale pentru prelungirea termenului de restituire se numește riba
(dobândă), iar păcatul săvârșit parvine, în egală măsură, atât creditorului,
cât și debitorului.
De
asemenea, Zayd ibn Aslami a descris acest aspect astfel: Riba în Al-Jahiliyyah
era când un om dădea un credit unui om pentru un interval de timp. Când venea
scadenţa, el (creditorul) spunea: «Îmi plătești acum (banii pe care mi-i
datorezi) sau îmi dai mai mulţi (bani)» Dacă omul (debitorul) plătea, el îi lua
(banii). Dacă nu, el (creditorul) creștea datoria pe care trebuia să i-o dea
(debitorul) și mărea intervalul de timp (în care debitorul putea să-și achite
datoria).”
Învățații
musulmani au spus referitor la acest tip de tranzacții că acel surplus de bani „este
adaosul, la suma împrumutată, care se plătește creditorului în schimbul
așteptării sale, reprezentând o condiţie pentru credit, iar din punct de vedere
tehnic este același lucru ca și dobânda.” În cazul în care debitorul
dorește să ofere un cadou sau o sumă de bani în plus la sfârșitul creditului,
în semn de mulțumire față de cel care l-a ajutat și l-a împrumutat atunci când
a avut nevoie (fără ca acest lucru să fi fost stabilit dinainte), atunci nu se
consideră a fi riba și este permis, deoarece intenția creditorului nu a fost
aceea de a obține un cadou sau bani în plus de la debitor.
Există
un precedent în Viața Profetului صلى الله عليه وسلم , drept mărturie că acest lucru nu este
interzis: "Eu am mers la Profet în timp ce
el era în moschee. După ce Profetul mi-a spus să mă rog două rakat, el mi-a dat
creditul pe care mi-l datora și mi-a mai dat în plus o sumă (de bani).” Relatat
de Jabir bin Abdullah
Împrumutul de la Instituțiile financiare
În cazul împrumuturilor
(creditelor) de la instituțiile
financiare (bănci, birouri de credite - o practică
des întâlnită
în zilele noastre), rata creditului are o dobândă
anuală clar stabilită într-un contract asupra căruia ambele părți (atât
creditorul, cât și debitorul) cad de comun acord încă de la început. Imamul Abu
Bakr Hassas al-Razi a descris această practică ca fiind „acel tip de credit
unde sunt stabilite în avans intervalul de timp în care se poate achita
(creditul) și o sumă care se dă în plus pe lângă banii împrumutaţi”
Exemplu: Când o
persoană dorește să cumpere o casă, o mașină sau un alt bun pe care îl
consideră necesar și nu are bani îndeajuns, aceasta apelează la o bancă pentru
împrumut. Creditorul îi acordă acest împrumut debitorului, cu posibilitatea
returnării în rate pe o anumită perioadă de timp (cinci sau zece ani, de
exemplu), întocmind un contract în care ambele părți sunt de acord asupra
condițiilor de returnare a împrumutului, condiția de bază fiind dobânda anuală.
În rate sau
cu banii cash?
În cazul cumpărării
unui bun necesar în rate, trebuie menționat
faptul că nu intră în
categoria de riba acel bun pentru care se plătește
o sumă mai mare la plata în rate, decât s-ar fi
plătit în cazul în care el ar fi fost achiziționat cu banii cash.
Este permis cardul de credit?
Cu
toții avem cunoștință
despre acele carduri de credit pentru cumpărături
și mulți dintre
noi, probabil, le folosim. Deși aceste
carduri nu intră în sfera lucrurilor interzise, trebuie să avem grijă la un
aspect foarte important: atât timp cât acest card de credit este folosit la
cumpărarea de bunuri diverse în rate fără dobândă (regăsite în ofertele
promoționale ale comercianților) fără a întârzia plata ratei lunare, nu
intervine nici un risc de riba. Însă, în cazul în care debitorul întârzie
plata, creditorul va aplica o taxă în plus pentru plăți târzii sau neefectuate,
care se numește taxă penalizatoare și care nu reprezintă altceva decât riba.
Cadoul, banii și riba
În cazul în
care o persoană a fost mulțumită
de prestarea unui anumit serviciu și dorește
să ofere un cadou sau o sumă
de bani în plus față de prețul
cerut de prestatorul de servicii, acest lucru este permis și
nu este considerat riba; dacă banii sau cadoul constituie un motiv pentru
obținerea unui împrumut sau diverse servicii, se consideră a fi riba și este
total interzis.
Credit special pentru casă
Referitor
la cumpărarea unui bun absolut vital, prin credit la o
Bancă sau la stat, cu plata în rate și o dobândă
mică, s-a permis o excepție, prin hotărârea Consiliul European pentru Fatwa și
Cercetare, pentru achiziționarea unei case. Astfel, s-a permis unei familii
musulmane să cumpere o casă prin acest tip de credit, însă permisiunea nefiind
lipsită de o serie de condiții stricte, dintre care enumerăm câteva dintre cele
mai importante:
- să nu fie proprietar al
vreunui imobil și să nu fi deținut în trecut o altă casă;
- să nu aibă
posibilitate financiară pentru a achiziționa un imobil;
- să cumpere strictul necesar
(de exemplu, în cazul în care familiei îi este de ajuns un apartament cu două,
trei sau patru camere, acesta nu va fi creditat să cumpere o vilă).
Întreținerea din camătă
Versetul îi condamnă pe cei care practică
riba, spunând că: "Cei care mănâncă din
camătă nu se vor ridica [în Ziua de Apoi] decât așa cum se poticnește cel atins
de Șeitan..." - prin urmare,
aceștia nu vor avea răsplată nici în această lume, nici în Ziua de Apoi - ei
vor pierde îndrumarea lui Allah subhanahu wa ta'ala în această lume, iar în
Ziua de Apoi vor suporta chinurile focului.
Poruncile
Divine obligă oamenii la câștiguri halal (permise), iar expresia metaforică ”Cei
care mănâncă din camătă" este modalitatea prin care Allah subhanahu wa
ta'ala exprimă modul de folosire al banilor obținuți din camătă. De asemenea,
metafora "cel atins de Șeitan" înseamnă omul care a practicat
și a "mâncat" din riba în această lume, va fi atât de îngrozit în Ziua
de Apoi de felul cum Allah îl va învia, încât el va avea un comportament haotic
asemeni unuia care nu are mintea lucidă.
Motivul
și explicația celor care practică riba
”Și negustoria e ca și camăta",... -
prin această comparație aceștia așează riba și comerțul la nivel de egalitate:
ori că au cumpărat un lucru cu un preț, apoi l-au vândut mai scump, ori dacă au
dat sau au returnat un împrumut cu dobândă. Lucrurile nu stau nicidecum așa și
există un lucru clar, bineștiut și consimțit în unanimitate de savanții
musulmani: orice formă de comerț implică unele riscuri, însă riba nu
implică nici un risc deoarece suma de bani împrumutată cu dobândă îi va
parveni, sub o formă sau alta, creditorului (de exemplu, dacă debitorul nu va
avea bani la data scadenței, creditorul își va recupera banii prin vânzarea
casei, mașinii datornicului sau oricărui bun aflat în posesia acestuia). Prin
urmare, aceste câștiguri sigure sunt interzise, de aceea Allah subhanahu wa
ta'ala spune că negustoria nu este precum camăta: "Allah a îngăduit negoțul, dar El a oprit camăta." În momentul în care acest verset a fost
pogorât, orice împrumut cu dobândă a fost interzis, astfel că cei care nu au
știut până atunci că acest lucru este haram, însă aveau bani împrumutați cu
dobândă, erau obligați să primească înapoi doar suma pe care au împrumutat-o,
iar pentru ascultarea Poruncii Divine, Allah Preaînaltul le promite răsplată - iertarea:
”Cei cărora le vine povață de la Domnul lor și
se opresc, aceia au [iertare] pentru ceea ce au făcut mai înainte, însă celor
care vor continua să practice riba și după ce au aflat că acest lucru este
haram, vor pierde toate binecuvântările divine în această lume, iar în Ziua de
Apoi "vor fi oaspeții Focului și ei în el vor rămâne veșnic."
Notă: versetul
de față se referă strict la cei care împrumutau bani cu dobândă (nu și la cei
care plăteau dobânda pentru banii împrumutați), deoarece, la fel ca și
alcoolul, riba a fost interzisă în mai multe etape, astfel că vom descoperi
treptat, în versetele din Sfântul Coran (și relatările profetice), că
legiferarea se va aplica nu doar acelora care dau bani cu dobândă, ci tuturor
celor care iau, care îndrumă și scriu. Profetul Muhammed صلى الله عليه وسلم a spus:
„Allah îi va blestema pe cei care scot profit din riba (cămătărie), pe cei care
o propun, pe cei care o scriu (într-un contract) și pe cei care o confirmă. El
a spus: «Aceștia au același păcat!»" (Muslim)
Exegeza Coranului
Profesor Demirel Gemaledin
Comentarii
Trimiteți un comentariu