Titlul credinciosului
Bismillahir Rahmanir Rahim!
Pacea şi
binecuvântarea lui Allah fie asupra Profetului Muhammed asupra companionilor
săi şi a tuturor celor care purced pe drumul acestora până în Ziua de Apoi!
Cea mai
sinceră vorbă este Cuvântul lui Allah PreaÎnaltul şi cel mai bun exemplu este
cel al Profetului Muhammed, pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra
sa! Toate invențiile în credință sunt bid’ah şi duc către pierzanie, iar
pierzania se termină în focurile Iadului; ceea ce este mai puțin şi autentic,
este mai bun decât ceea ce este mult şi nefolositor şi tot ceea ce a promis
Allah se va întâmpla şi nimeni nu se va putea împotrivi.
"Noi
am propus cerurilor, pământului și munților, sarcina de a purta povara
Adevărului, dar ele au refuzat să o poarte și le-a fost teamă de ea, însă s-a
încărcat omul cu ea, căci el este tare nedrept [față de el însuși] și tare
neștiutor." (Al-Ahzab: 72)
Islamul
este o religie universală, atotcuprinzătoare, care educă mintea omului pentru
ca aceasta să fie capabilă să refuze invențiile în credință; islamul educă
inima pentru ca acesteia să nu îi placă lucrurile rele, islamul educă
inteligența pentru ca omului să îi placă lucrurile de valoare, educă
personalitatea omului în așa fel încât această personalitate să rămână vie și
cu teamă și dragoste față de Allah Preaînaltul, atât în fața oamenilor, cât și
atunci când se află în singurătate.
Islamul
este religia noastră, o religie a comportamentului care se bazează pe
valori atât de deosebite încât ajunge să fie similară cu credința. La
începutul acestui comportament pe care Allah Preaînaltul l-a ales pentru
dreptcredincioșii acestei religii se află lucrul pe care pământul, munții și
cerurile nu au vrut să îl poarte pe umerii lor, și anume resposabilitatea.
Responsabilitatea are un sens foarte profund în sufletului credinciosului, iar
profetul Muhammed ﷺ a spus că ”cine
nu are amanah (responsabilitate), nu are credință.”
Pentru a ne
face o idee despre cât de importantă și grea este această „încredere,
responsabilitate” (amanah), Allah Preaînaltul spune că cerurile și pământul, în
ciuda gloriei și măreției lor, și munții, în ciuda mărimii și fermității lor,
nu au avut puterea și curajul să o suporte și au refuzat-o. Dar omul, omul slab
și fragil, a luat această povară grea asupra sinelui său minuscul, din
ignoranță.
Comportamentul
este cel care îl ajută pe credincios să se diferențieze de ceilalți oameni. Ce
rost ar mai avea o religie dacă aceasta nu îl determină pe om să o
îmbrățișeze? Din partea lui Saad, fiul lui Waqas: ”Un credincios poate
deține multe defecte, însă nu poate fi hain și mincinos, fiindcă acestea din
urmă nu fac parte din islam.”
Devotamentul
și sinceritatea fac parte din semnele credinței și a religiei islamice și
drept credincioși sunt cei care au grijă de responsabilitățile lor. Amanah
(responsabilitatea) este titlul credinciosului oriunde s-ar afla acesta, iar un
hadis autentic spune că primul lucru care va dispărea de la oameni când se va
apropia Ziua de Apoi va fi responsabilitatea și ultimul lucru care le va mai
rămâne lor pe pământ va fi rugaciunea. Când nu vom mai avea
responsabilitate unii față de ceilalți înseamnă că se apropie Ziua de Apoi, iar
ultimul lucru care se va ridica de pe pământ și dintre credincioși, va fi
rugăciunea. Dacă rugăciunea nu te ridică către Allah subhanahu wa taala,
dacă nu te îndepărtează de la lucrurile urâte și rușinoase, ce valoare mai are
ea pentru tine? Ce rezultate să mai aibă rugăciunea asupra comportamentului tău
dacă nu te apropie de Allah Preaînaltul?
Avem nevoie
de o resetare a credinței noastre, a valorilor și a comportamentului nostru,
conform credinței islamice și Coranului cel Sfânt, urmând și punând în practică
exemplul profetului Muhmmed ﷺ . Metodologia
Coranului a fost pusă în practică de către profetul Muhammed pentru ca noi să
îi urmăm exemplul și să fim așa cum vrea Allah Preînaltul. Doar așa vom putea
ajunge să câștigăm inimile celor din jur, să îl mulțumim pe Allah subhahanu wa
taala prin comportamentul, vorbele și faptele noastre. Comportamentul face
parte din responsabilitățile noastre. Când profetul Muhammed ﷺ a fost întrebat când va sosi Ziua de Apoi, el a răspuns că Ziua
de Apoi va veni atunci când (amanah) responsabilitatea se va pierde, iar când a
fost întrebat ce înseamnă acest lucru a spus că responsabilitatea se va pierde
atunci când vor fi aleși drept conducători oamenii care nu merită. Oare nu
trăim destule tragedii în zilele noastre, oare nu ne apropiem de sosirea Zilei
de Apoi, oare nu suntem vinovați noi musulmanii, deoarece ne-am întors într-un
fel sau altul către ”coada caravanei” în loc să fim dintre cei care merg cu tot
avântul către Allah Preaînaltul?
Pierderea
responsabilității este un lucru foarte de grav, iar valoarea ei în fața lui
Allah Preaînaltul este atât de prețioasă încât avem poruncă să ”o ținem în
picioare”.
Profetul
Muhammed ﷺ a spus să ne ținem strâns de frânghia
responsabilității și să nu fim haini cu cei care au încredere în noi și
adeseori se ruga la Allah Preaînaltul să apere comunitatea de
iresponsabilitate.
Mulți
dintre noi nu înțelegem sensul profund al amanah (responsabilității) și credem
că înseamnă doar a primi un lucru și a-l înapoia atunci când sosește timpul.
Abu
Hurayrah (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat că Profetul ﷺ a spus: „Un om a cumpărat un teren de la
un alt om, iar cel care a cumpărat terenul a găsit pe pământul său un vas cu
aur. Cel care a cumpărat pământul i-a spus celuilalt: «Ia-ți aurul. Eu am
cumpărat doar pământul; nu am cumpărat aurul». Cel care deținea pământul a
spus: «Ți-am vândut pământul împreună cu tot ce este în el». Așa că au mers la
să judece neînțelegerea. Persoana căreia i-au cerut judecata le-a spus amândurora:
«Aveți copii?» Unul dintre ei a spus: «Am un fiu ». Celălalt a spus: «Am o
fiică ». El a spus: «Căsătorește băiatul cu fata, cheltuiește o parte din aur
pentru nevoile lor de trai și restul
dă-l de pomană».” (Bukhari și Muslim)
Allah
Preînaltul să ne dea puterea de a înțelege islamul, înțelepciunea de a pune în
practică etica profetului Muhammed ﷺ
și a Coranului cel Sfânt, să absorbim în inimile noastre această credință și
amanah (responsabilitatea), iar ultima noastră faptă să fie una dintre cele
îndrăgite de Allah subhanahu wa taala. Amin!
Șeih Adnan Oun
Comentarii
Trimiteți un comentariu