Obiectivele islamului şi valorile umane
Când vorbim despre scopurile islamului, vorbim despre acele scopuri generale ale Coranului pe care Allah subhanu wa ta’ala le-a transmis prin profetul Muhammed ﷺ pentru ca întreaga omenire să le împlinească. Astfel, aşa cum a concluzionat şi mai marele savant – imamul Al-Shatibi, legea islamică a venit pentru a aduce oamenilor fericirea atât în această viață, cât şi în Viața de Apoi. De asemenea, un alt mare savant – imamul Ibn Qayym a spus că Sharia (Legea Divină) este dreptate întru totul, adevăr întru totul şi bine întru totul. Prin urmare, legea generală spune că orice lucru care este dăunător omului sau umanității, orice lucru care ar putea să schimbe bunul mers al umanității, nu are cum să facă parte din islam. Islamul a venit pentru a-l duce pe om către fericire, adevăr, cinste, demnitate, şi nu către lucruri care ar putea sa îi facă acestuia rău.
Partea a doua a titlului se referă la valorile umane, valori ce au început să se deterioreze într-un fel sau altul, în ultimul timp. Astăzi o să încercăm să căutam aceste valori umane şi să descoperim împreună locul acestora în islam, şi încep cu o simplă întrebare: valorile încotro?
Această întrebare a fost pusă la o conferință UNESCO, în anul 2005, în prezența a peste 50 de filosofi, iar întrebarea lor generală era: unde vor ajunge aceste valori umane? Oare oamenii se vor ține strâns de ele, oare ei vor înainta prin practicarea acestora, sau se vor delăsa treptat de acestea?
După ce am citit cartea în care erau detaliate toate cercetările acestor filosofi şi studiile dezbătute la această conferință UNESCO, am observat că toți acești gânditori aveau o privire ce dezvăluia o gândire destul de tulbure referitor la aceste valori recent apărute la momentul respectiv (de exemplu: subiectul clonării – dacă este permisă clonarea sau nu, dacă contravine sau nu valorilor umane), cât şi asupra altor valori din medicină, economie sau alte domenii. Această imagine tulbure i-a determinat să spună despre viitor că, cu cât civilizația va progresa, cu atât mai mult aceste valori vor ajunge să se distrugă şi să nu mai fie aşa cum ar fi trebuit să existe. Oare de ce credeți că acești gânditori au ajuns la această concluzie? Oare să fie ei atât de pesimiști în ceea ce privește viitorul acestor valori umane? Părerea mea este că aceștia au greșit atunci când au diferențiat comportamentul de valoarea umană, despărțind aceste două componente care, de fapt, sunt inseparabile. De exemplu, când vorbim despre sinceritate: sinceritatea este un comportament ales, deosebit, pe care toate civilizațiile l-au apreciat, însă în ziua de astăzi cel sincer este văzut ca fiind un naiv, mai puțin descurcăreț, astfel că toţi ajungem să credem, în cele din urmă, că un comportament este total diferit şi separat de valoarea umană. Există multe alte valori similare sincerității, precum modestia, cinstea, onoarea, responsabilitatea, însă observăm cum definiția acestora își schimbă sensul pe zi ce trece. Din păcate, în zilele noastre deținem această „deformare” a valorilor deoarece, în loc să tindă către adevăratele valori, oamenii fac exact invers. Avem o mare criză a diferitor firme care, deși produc diverse materiale sau lucruri, deci au productivitate, produsele acestora dăunează mediului înconjurător.
În anul 2016 mai multe țări au semnat la Paris o înțelegere care poartă numele de „Acordul de la Paris” - un proiect ce viza lupta împotriva poluării și schimbărilor climatice. După doar șase luni de la venirea președintelui Trump la conducerea SUA, acesta și-a retras acordul din înțelegere din cauza presiunii firmelor ce susțineau economia americană şi care nu puteau să respecte acele standarde impuse pentru ocrotirea mediului. Astfel că ajungem să vedem vânzători, manageri, muncitori etc, care ajung în situația de a minți, de a se comporta contrar valorilor umane doar pentru câștiguri materiale. De aceea, nu de puține ori, observăm că în multe firme sau fabrici muncitorii sunt supravegheați cu camere video tocmai din aceste motive, astfel că economia - afacerile în general, în ziua de astăzi sunt foarte departe de adevăratele valori umane. Dintre lucrurile care au denaturat întru totul aceste valori umane sunt acele producții cinematografice de la Hollywood, şi toate societățile umane din ziua de astăzi dețin aceste producții de filme. În multe dintre aceste filme ne sunt prezentate diferite situații de criză şi modalitatea în care sunt, sau nu, rezolvate. Eroul principal al acestor filme întotdeauna omoară, minte, face o mulțime de lucruri contrar valorilor umane, şi cu toate acestea, la sfârșitul filmului el este declarat „salvatorul umanității”. Aceste lucruri se reflectă azi şi în jocurile video, acolo unde personajul principal pe care jucătorul şi-l alege trebuie să fie cel mai puternic, care omoară, fură diverse lucruri sau face diverse acțiuni, orice, doar pentru a ajunge la finalul jocului. Un alt lucru care m-a mirat în această carte este faptul că se vorbește despre modă. Unele case de modă ajung să acapareze în câteva luni un întreg continent, dacă nu chiar toate continentele, cu o anumită culoare, un tip anume de îmbrăcăminte, inducând ideea că acele lucruri trebuie purtate în acel sezon, iar multe dintre ele nu fac decât să fie împotriva acestor valori umane. De exemplu, când moda pantalonilor rupți a fost lansată, nu a durat decât trei luni până ce întreg mapamondul a adoptat această ținută. Eu cred că moda este ca o vrajă care acaparează imediat omenirea şi care face, din păcate, să se piardă elementul esențial – valoarea umană. De asemenea, tot dintre lucrurile care macină şi schimbă valorile umane fac parte şi bine cunoscutele rețele de socializare. Nu este nici un păcat în a folosi aceste rețele de socializare, a comunica prin intermediul lor şi a le folosi în scopuri pozitive, însă, în ziua de astăzi, cele mai simple formule de a redirecționa gândirea umană către ceva anume, de a-i face pe oameni să urmărească sau să iubească ceva anume, sunt exact aceste rețele de socializare. De exemplu, când vezi că cineva mănâncă un lucru, în cele din urmă îi vei vedea pe toți că vor căuta să mănânce acel lucru. În ziua de azi observăm foarte mulți tineri care au un comportament total diferit şi nepotrivit vârstei lor, tocmai din cauză că ei văd acest comportament la alți tineri pe aceste rețele de socializare şi încearcă să îi imite.
Cunosc un tânăr care nu are voce , nici şcoală, nici minte, însă, într-o zi oarecare, acesta s-a filmat cântând o melodie de câteva zeci de secunde, melodie care nu transmitea nici un mesaj în afară de câteva înjurături, dar în câteva săptămâni a ajuns virală pe internet şi toţi tinerii o cântau. De aceea, concluzionez că trebuie să găsim acele valori umane care să fie comune cu ceilalți şi să ne ținem strâns de acestea.
Lumea în ziua de astăzi este precum un mic oraș. O ştire poate fi aflată în cateva minute de întreg mapamondul, ori prin rețelele de socializare, ori prin canalele de televiziune. Dacă noi trăim în acest mic oraș, de ce să nu încercăm să ne impunem dragostea pentru aceste valori umane, să îndreptăm imaginea acestor valori, să le reclădim, acest efort fiind posibil prin coexistență şi dialog.
În anul 2015 când am vizitat UNESCO, i-am văzut pe membrii acestuia că erau însetați de cunoaștere şi doreau să pună în practică orice proiect ce ar fi putut scoate în evidență adevăratele valori umane. Din păcate, în momentul în care privim în viața cotidiană, observăm cum aceste valori sunt, nu de puține ori, încălcate: nu există libertate, nu există dreptul omului la gândire şi liberă exprimare, şi ne întrebăm ce putem face în această situație de criză. Pe când Francis Fukuyama vorbea despre aceste valori umane şi argumenta că lumea a atins „sfârșitul istoriei” în cartea sa intitulată „Sfârșitul istoriei şi ultimul om” (1992), Samuel Phillips Huntington aducea o replică şi scria în cartea lui „Ciocnirea civilizațiilor şi refacerea ordinii mondiale” că principala cauză a conflictelor în viitor vor fi diferențele de ordin cultural şi religios. Au venit apoi unele partide populare din vest care au vorbit despre drepturile minorităților, drepturile celor care nu pot ajunge la putere. Pe de altă parte, a apărut undeva în lume o oarecare organizație care s-a autointitulat „Isis” şi care a spus că toți ceilalți care nu sunt musulmani trebuie să îmbrățișeze islamul cu forța; nici aceștia şi nici ceilalți nu vor putea să facă nimic altceva decât să aducă distrugerea în lume.
Eu nu cred că va exista în viitor această „ciocnire a civilizațiilor” sau ceva care să se numească „o ciocnire a religiilor”, ci cred că va exista „o ciocnire a valorilor umane” în care lumea va fi împărțită între cei care iubesc adevărul şi care vor să „țină în viață” aceste valori umane şi cei care vor să acopere adevărul cu minciuna şi să distrugă aceste valori umane, şi am scris o carte în acest sens, după ce (în timp) am ajuns la această concluzie. Consider că în ziua de astăzi avem nevoie, şi nu doar musulmanii sau cei care sunt credincioşi, să înțelegem valorile absolute şi obiectivele islamului.
Acum cinci ani, ca organizație IIIT am organizat o conferință cu titlul „Cercurile comune ale valorilor umane şi obiectivele islamului”. Printre noi se aflau cercetători şi gânditori musulmani, dar şi nemusulmani, şi am văzut acolo setea de cunoaștere și necesitatea de a se înțelege o dată pentru totdeauna pentru ce a venit islamul.
Dreptatea, conviețuirea, bunătatea, cinstea, onoarea, toate acestea sunt obiective pentru care islamul a venit pe pământ și trebuie ținute în viață. Printre obiectivele pe care umanitatea le-a atins de-a lungul istoriei şi despre care s-a spus că este un lucru deosebit, sunt cinstea şi adevărul, iar noi avem islamul care ne învață aceste lucruri.
Allah Preaînaltul spune într-un verset din Sfântul Coran: „Şi de nu ar fi ajutorul pe care Allah îl trimite prin unii oameni către alți oameni, s-ar distruge sinagogi, casele în care se fac rugăciuni, moschei în care să se pomenească numele lui Allah, iar Allah îl scoate la izbândă pe cel care îl ia pe Allah drept Adevăr. Allah este Cel mai Puternic şi Înțelept.” Observăm că Allah subhanahu wa ta’ala oferă ajutor acelor oameni care se apără unii pe alții, care apără principiile și valorile umane. Acesta este şi motivul pentru care Allah i-a trimis pe Profeți pe pământ: pentru a arăta oamenilor adevărul şi ceea ce este bine, ceea ce conduce către adevăr şi cinste. Nu cred că putem înțelege pe cineva care spune că este musulman, dar şi minte în același timp sau fură. Primul lucru pe care trebuie să îl facă cineva în momentul în care spune că nu există altă Divinitate în afară de Allah şi Muhammed ﷺ este Trimisul Său, este îndepărtarea de toate acele lucruri care murdăresc valorile umane. Într-o relatare autentică spune Profetul Muhammed ﷺ: „Eu nu am fost trimis decât pentru a întregi bunul comportament.”
"Allah nu are nevoie de rugăciunea sau postul celui care nu se delasă de minciuni şi vorbe urâte."
Educatorii şi psihologii au ajuns la următoarea concluzie: bunul comportament nu se obține prin a citi, a asculta predici sau savanți care vorbesc ore în şir despre adevăr şi dreptate, ci prin practică. Marea binecuvântare a musulmanilor este exemplul Profetului Muhammed (pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).
Orientaliştii care au studiat viața Profetului Muhammed ﷺ şi au observat criza din ziua de astăzi, au spus că avem nevoie acerbă de viața Profetului Muhammed ﷺ. Dacă privim exemplul Profetului Muhammed ﷺ în ceea ce privește modestia sa, vom observa că el, deși era Trimisul lui Allah subhanahu wa ta’ala, purta haine modeste precum ceilalți oameni, trăia, vorbea şi mânca precum aceștia, se îndepărta întotdeauna de exces, era un exemplul de ascetism, era cel care își cosea sandaua şi nu își cumpăra imediat una nouă, la fel şi haina, era cel care gătea şi își ajuta familia, deși existau oameni care i-au dedicat întreaga viață. Când a murit, Profetul Muhammed ﷺ nu a avut nici un argint, nimic de valoare în afară de trei lucruri: sabia sa, un animal şi o bucată de pământ, pe care atunci când a primit-o, a oferit-o imediat pe calea lui Allah Preaînaltul celor care nu puteau munci sau nu aveau unde munci.
Modestia şi iertarea făceau parte din comportamentul Profetului Muhammed ﷺ și indiferent cine greșea față de el, îl ierta. Când s-a întors din Medina şi a intrat învingător în Meca, Profetul ﷺ nu i-a pedepsit pe cei care i-au făcut greutăți şi multe rele şi din cauza cărora el şi companionii (Allah să fie mulțumit de ei!) au suferit atât de mult, ci le-a spus că sunt liberi.
Noi trebuie să urmăm exemplul Profetului Muhammed ﷺ, să punem în practică acest comportament desăvârșit şi să apărăm valorile umane, fiindcă cea mai mare criză cu care ne confruntăm în ziua de azi este aceea a comportamentului; trăim o criză a valorilor umane și avem nevoie de aceste valori, fiindcă ele vin de la Allah Preaînaltul şi nu sunt condiționate de materie, puterea economică, puterea sau slăbiciunea guvernelor, ci sunt valori ce le putem oferi fiecăruia şi care ar trebui să fie puse în practică din punct de vedere educațional, economic și politic.
Comentarii
Trimiteți un comentariu