Surat Al-Baqara 2:277

Bismillahir  Rahmanir Rahim!

Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra profetului Muhammed, asupra companionilor săi și a tuturor celor care purced pe drumul acestora până în Ziua de Apoi!  

277.        „Cei care cred și împlinesc fapte bune, fac Rugăciunea [As-Salat] și dau Dania [Az-Zakat], au răsplata lor de la Domnul lor și pentru ei nu este teamă și nici nu vor fi ei mâhniți.”

O enumerare a verbelor „a împlini” (fapte bune), „a face” (rugăciunea) și „a da” (Dania), prin care Allah Subhanahu wa Ta'ala promite omului răsplată pentru împlinirea faptelor bune, a actelor de adorare și a poruncilor Divine. Mai mult de atât, Allah Subhanahu wa Ta'ala îl liniștește pe credincios spunându-i că nu va avea de ce să se teamă în această lume (că faptele lui nu vor fi primite) și nici în Ziua de Apoi; nici mâhnit nu va fi, așa cum Profetul Muhammed (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa) a spus: „Allah nu va aduna două frici la un om!”. Omului ori îi va fi teamă pe pământ și va avea siguranță în Ziua de Apoi, ori va fi nepăsător și va avea siguranță deșartă pe pământ, dar va conștientiza ce înseamnă frica în Ziua de Apoi.

Oare despre ce mâhnire vorbește sfârșitul versetului?

„...și nici nu vor fi ei mâhniți...” — oare aceasta va fi mâhnirea de pe acest pământ sau mâhnirea din Ziua de Apoi?

Mâhnirea în această lume: omul ajunge de multe ori să împlinească fapte bune și rămâne mâhnit din cauza faptului că acele fapte ori au fost înțelese greșit, ori nu a găsit înțelegere la acea persoană pe care a ajutat-o, aceasta răsplătindu-i fapta bună cu o faptă rea.

Mâhnirea în Ziua de Apoi: omul credincios ajunge la Ziua Judecății și va fi mâhnit că nu a împlinit mai multe fapte bune, iar omul necredincios va fi mâhnit că nu a ascultat de îndrumarea către bine.

      

Exegeza Coranului – profesor Demirel Gemaledin

 

Transcriere audio non-textuală

Camelia Hejou

Comentarii