Cu siguranță Eu sunt aproape!
"Şi dacă te vor întreba robii Mei despre Mine, [spune-le] Eu sunt aproape, răspund rugii celor care Mă cheamă , atunci când Mă cheamă, dar şi ei să-Mi răspundă şi să creadă în Mine. Poate că ei vor fi bine călăuziți!" 2/186
Un verset foarte frumos din Sfântul Coran la care fiecare dintre noi ar trebui să mediteze.
Acest verset scoate în evidență o situație pe care Profetul Muhammed ﷺ a trăit-o împreună cu unii dintre companioni: într-o zi, unul dintre companioni a venit la Profetul Muhammed ﷺ şi l-a întrebat cum trebuie să procedeze atunci când vorbește cu Allah: trebuie să vorbească tare pentru ca Allah să îl audă sau este de ajuns să vorbească ca pentru sine însuși? Se spune că unii dintre beduini chiar țipau destul de tare atunci când se rugau la Allah, crezând că în acest fel Allah îi va auzi mai bine. Această situație a constituit motivul de revelare a acestui verset.
Abu Musaa Al-‘Ash’aryy (Allah să fie mulţumit de el!) a spus că erau cu profetul lui Allah ﷺ în călătorie şi obişnuiau să ridice vocile lor atunci când făceau „takbir” (adică spuneau „Allahu Akbar”), aşa că profetul ﷺ le-a spus lor: “O, voi oameni! Stăpâniți-vă! Căci, cu adevărat, nu vă rugaţi voi cuiva care nu aude şi nici (nu vă rugaţi voi) cuiva care este absent, ci, dimpotrivă, vă rugaţi voi Celui care aude totul şi Celui care este aproape, şi, cu adevărat, Cel Căruia vă rugaţi (Cel pe care Îl chemaţi) este mai aproape de fiecare dintre voi decât gâtul cămilei (sale pe care el călătoreşte).”
"Şi dacă te vor întreba robii Mei despre Mine, [spune-le] Eu sunt aproape…" Credincioșii sunt îndemnați să mediteze la acest verset şi să perceapă dimensiunea distanței dintre om şi Allah, şi nu este vorba despre o apropiere spațială, ca şi loc, aşa cum unele şcoli deviante au interpretat, învățații musulmani spunând în acest sens că "apropierea" Sa este una "generală", specifică oricui, în sensul ca Allah este Apropiat de om prin ştiintă şi cunoașterea a ceea ce îl privește pe acesta, prin supravegherea lui, prin vederea lui si prin cuprinderea sa de către ştiința şi puterea lui Allah PreaÎnaltul, şi o apropiere "specială" (particularizată, favorizantă), specifică celor care Îl adoră pe El, Îi cer Lui, Îl iubesc pe El, şi aceasta nu este tocmai o apropiere palpabilă, ci, mai degrabă, aceasta poate fi deslușită, înțeleasă, observând binecuvântarile şi favorurile Sale acordate supușilor Săi, îngrijirea, ajutorul, izbânda, prin urmare, răspunsul la rugile celor care se roagă la El.
De aceea, ne putem întreba: Allah este mai aproape de om sau omul cere ca Allah să fie mai aproape de el?
Allah este întotdeauna în apropierea credincioșilor, este întotdeauna alături de cei care au nevoie de El, însă un credincios adevărat nu va întreba niciodată unde este Allah sau de ce Allah nu răspunde rugilor lui, iar atunci când întreabă, înseamnă că acesta îl uită pe Allah. Un rob cu credință sinceră trebuie să îl simtă pe Allah subhanu wa ta'ala care este întotdeauna alături şi în sprijinul oamenilor, atât timp cât şi oamenii vor acest lucru.
Fiecare dintre noi am simțit în anumite situații că Allah este aproape noi, răspunde rugilor noastre, mai mult decât atât, Allah răspunde rugilor noastre chiar dacă noi nu răspundem Chemării Lui.
Prin urmare, cel care a crezut în Allah Al-Qariib – Cel Apropiat de supuşii Săi – va şti că Allah Preaînaltul s-a caracterizat pe Sine Însuşi în Cartea Sa şi în textele autentice consemnate despre nobilul Său profet Muhammed ﷺ ca fiind apropiat de cel care se roagă Lui şi de cel care se apropie de El Preaînaltul, prin diverse acte de supunere şi binefaceri. Așadar, Allah PreaÎnaltul - Al-Mugiib este Cel care răspunde într-o formă generală tuturor celor care se roagă Lui aşa cum le-a promis, şi răspunde într-o formă specială (favorizantă) celor iubiți de către El, cei care fac să izbândească Legea Sa, iar cu cât robul s-a ridicat mai mult ca şi nivel de supunere față de Allah, cu atât este el mai apropiat de Allah PreaÎnaltul.
Comentarii
Trimiteți un comentariu