ȘCOLILE DE JURISPRUDENTA ISLAMICĂ
Școala Șafii
Es-Șafii (150 - 210 H)
Imamul Șafii s-a născut în orașul Gaza în anul 150 (hijri) și face parte dintr-o ramură a neamului Kureys. Tatăl său a murit atunci când Șafii era încă un vlastar fraged. Drept urmare, el a avut o viață grea, a trăit în sărăcie în Palestina împreună cu mama lui, iar mai târziu, pentru a nu-și pierde legatura de rudenie cu Profetul Muhammedﷺ, mama lui a emigrat împreună cu el la Mekka.
Era un copil foarte isteț și a reușit să memoreze Coranul de la o vârstă fragedă, după care s-a orientat către memorarea hadisurilor. A colindat toți culegătorii de hadisuri din Mekka, iar mai apoi a auzit de marele savant Malik din Medina, așa că, în cel mai scurt timp a făcut rost de cartea acestuia - “El-Mewatta”, și pentru a nu pleca în Medina cu mâna goală, el a memorat această carte, după care s-a îndreptat către Medina pentru a-l întâlni pe Malik si a studia știința acestuia. Pe lângă aceasta, el a învățat foarte bine limba araba literară, ba chiar a scris și poezii, atunci când a trăit în tribul Huzeyl - trib renumit ca fiind buni vorbitori ai limbii arabe literare. Fără îndoială că Șafii a fost unul dintre cei mai de seama literari ai timpurilor, acest fapt fiind dovedit de cei mai mari literari ai limbii arabe.
În ceea ce privește jurisprudența islamică, el a reușit să îmbine și să culeagă părerile celor trei școli existente deja, a studiat la imamul Malik, iar mai apoi s-a întâlnit cu Muhammed, fiul lui Hasen (elevul lui Ebu Hanife) și cu Ahmed ibn Hanbel. A avut mai multe dispute cu acești învățați de la care, fără îndoială, a avut multe de învățat, după care a pus bazele școlii lui, ba chiar a fost primul care a scris modalitatea și căile pe care le urmează pentru a stabili un verdict.
Cartea lui - “Er-Risale” - a fost o poartă vastă care a deschis studiul și scrierile în “Usul El-Fikh" (bazele jurisprudenței islamice).
Bazele pe care s-a întemeiat școala lui:
• Coranul;
• Sunnah - tradiția Profetului Muhammedﷺ ;
• Ijma’a (verdict acceptat în comun de către toți învatații);
• Opinia unor companioni care nu a fost contrazisă;
• Alegerea unei păreri din părerile companionilor, cea mai apropiată de Coran şi Sunnah;
• Kiyas (analogia).
Este bine să menţionăm că Es-Şafii, atunci când a locuit în Bagdad, a avut mai multe verdicte pe care le-a anulat când a sosit în Egipt. Aici părerile lui s-au schimbat şi el a interzis să se relateze părerile lui anterioare pe care le avea când era în Bagdad; acest fapt nu înseamnă că el a greşit, mai degrabă evidenţiază efortul depus de aceşti savanţi pentru a afla adevărul; un alt motiv este faptul că acest lucru reflectă cât de importantă este știinţa “Fikh”, deoarece unele verdicte bazate pe datini şi tradiţii se pot schimba.
Profesorii lui:
După cele menţionate mai sus, vedem că imamul Es-Şafii a avut mai mulţi profesori renumiţi, iar dintre cei mai de seamă și care au avut o influenţă puternică asupra edificării personalităţi sale, au fost:
• Imamul Malik;
• Muslim, fiul lui Khalid;
• Imamul Ahmed, fiul lui Hanbel;
• Muhammed, fiul lui Hasen.
Ce s-a spus despre el:
Ahmed, fiul lui Hanbel a spus: “Es-Şafii era cel mai înţelept fakih în ceea ce priveşte Coranul şi tradiţia Profetului Muhammedﷺ ."
• “El-Um Er-Risaleh”
• “Er-Risale”
Comentarii
Trimiteți un comentariu